Mediul în 2024: recorduri de temperatură, furtuni puternice și secete prelungite. Plus câteva vești bune
Anul 2024 a adus noi recorduri de temperatură și fenomene extreme, dar printre știrile alarmante au apărut și raze de speranță pentru un viitor climatic mai bun.
In 2024, climatologii sperau că slăbirea fenomenului El Niño ar putea aduce un an ceva mai răcoros, după recordurile de temperatură din 2023. Nu a fost cazul.
Oamenii de știință avertizează că 2024 va fi aproape sigur cel mai cald an înregistrat vreodată, cu temperaturi globale medii deja cu 0,71°C mai mari decât media 1991-2020. Datele agenției europene Copernicus pentru Schimbări Climatice arată că acest an ar putea fi primul în care încălzirea globală depășește pragul de 1,5°C față de nivelurile preindustriale.
Deși criza climatică este îngrijorătoare, 2024 aduce și vești bune pentru planetă. Și este nevoie de speranță, pentru că, în lipsa ei, apare apatia, iar acțiunea este mai importantă ca oricând.
Iată cele mai importante evenimente care au avut legătură cu mediul și clima, în 2024.
1. Crește consumul din surse regenerabile, dar cărbunele rămâne dominant în unele regiuni
În 2024, lumea a atins un prag important: peste 30% din electricitatea globală a fost generată din surse regenerabile, conform unui raport Ember. Energia solară a rămas liderul creșterii globale. Producția sa a fost de două ori mai mare decât cea a cărbunelui în 2023. A fost al 19-lea an consecutiv de expansiune rapidă pentru energia solară. Uniunea Europeană a obținut 44% din electricitate din surse regenerabile. România s-a clasat în primele 10 țări din UE la acest capitol, cu o pondere de 50% a regenerabilelor în consumul de electricitate.
Pe plan local, energia solară a înregistrat o creștere impresionantă de 55,1% în primele 10 luni din 2024, cu 3,18 miliarde kWh, în timp ce energia eoliană a scăzut cu 18,2%, cu un total de 5,07 miliarde kWh. Totodată, numărul prosumatorilor a crescut la 158.000, cu o capacitate instalată de 1.981 MW. Tranziția energetică a României pare să fie în linie dreaptă.
Cu toate acestea, cărbunele rămâne o sursă dominantă la nivel global. Agenția Internațională de Energie a raportat un consum record de 8,7 miliarde de tone în 2024, determinat de cererea din China (+1%) și India (+5%). În contrast, SUA și UE au redus consumul de cărbune cu -5% și, respectiv, -12% – un progres în tranziția către energie curată.
Deși energia regenerabilă câștigă teren, dependența unor regiuni de combustibili fosili arată că drumul spre sustenabilitate este încă presărat cu provocări.
2. Decizie istorică a CEDO în cazul schimbărilor climatice
Pe 9 aprilie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut criza climatică drept o amenințare existențială și a confirmat obligația guvernelor de a lua măsuri imediate pentru a proteja populația de efectele acesteia. Cazul, adus în instanță de șase tineri portughezi și peste 2.500 de femei din Elveția, a demonstrat că inacțiunea statelor în fața crizei climatice încalcă drepturi fundamentale.
Decizia subliniază legătura dintre acțiunea climatică și drepturile omului și stabilește că reducerea emisiilor trebuie să respecte cele mai recente date științifice pentru a limita încălzirea globală la 1,5°C. De asemenea, hotărârea întărește poziția celor care duc cazuri climatice în instanțele naționale din Europa.
3. Conservarea chiar poate face diferența pentru biodiversitate
O amplă analiză publicată în aprilie 2024 a arătat că, de regulă, inițiativele de conservare sunt eficiente în încetinirea sau inversarea declinului biodiversității. Oamenii de știință au analizat 665 de studii de caz din întreaga lume, inclusiv unele proiecte istorice, și au constatat că, în două din trei cazuri, măsurile de conservare au avut un impact pozitiv.
Un exemplu este Inițiativa de Conservare Altyn Dala din Kazahstan. Proiectul, desfășurat în colaborare cu parteneri locali și organizații internaționale, a salvat de la dispariție antilopa Saiga, o specie aflată în prag critic de extincție, din ecosistemul stepei asiatice.
În 2003, populația de saiga era de doar 20.000 de exemplare, iar astăzi numără peste 2,86 milioane. Acest succes a dus la reclasificarea speciei de pe lista „în pericol critic” pe cea a speciilor „aproape amenințate” de către Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN).
4. Populațiile de animale sălbatice au scăzut cu 73% din 1970
O știre mult mai puțin pozitivă este că, așa cum arată Raportul Planetei Vii 2024 al World Wildlife Fund (WWF), populațiile de animale sălbatice au scăzut cu 73% între 1970 și 2020. Câteva motive critice pentru colapsul ecosistemelor sunt: moartea în masă a recifurilor de corali, colapsul vârtejului subpolar care schimbă vremea în Europa și America de Nord, și topirea calotelor glaciare, care contribuie la creșterea nivelului mării și eliberarea de gaze cu efect de seră din permafrost.
Dispariția biodiversității afectează grav securitatea alimentară și sănătatea oamenilor, întrucât multe specii sunt esențiale pentru ecosistemele care reglează clima, apa și producția de hrană.
Soluțiile pentru a inversa acest declin sunt încă posibile, dar e nevoie de acțiuni globale coordonate, inclusiv protejarea habitatelor naturale, reducerea emisiilor de carbon și stoparea defrișărilor.
5. Palau și Chile au ratificat Tratatul pentru protejarea apelor internaționale
Palau și Chile sunt primele țări care au ratificat Tratatul ONU privind Apele Internaționale, un acord esențial pentru protejarea oceanelor dincolo de granițele maritime naționale. Palau a oficializat ratificarea Tratatului ONU privind protecția apelor internaționale la sediul Națiunilor Unite din New York pe 20 septembrie 2023. În aceeași perioadă, Senatul din Chile a votat unanim pentru adoptarea tratatului.
După aproape 20 de ani de negocieri, tratatul adoptat își propune să protejeze 30% din oceane până în 2030. Deși peste 80 de țări l-au semnat, acesta trebuie ratificat de cel puțin 60 pentru a intra în vigoare, ceea ce s-ar putea întâmpla înaintea Conferinței ONU a Oceanelor din 2025.
Apele internaționale, care acoperă jumătate din planetă, joacă un rol crucial în reglarea climei și susținerea biodiversității. În prezent, doar 1% din aceste ape sunt protejate, fiind amenințate de pescuitul excesiv, poluare și exploatarea resurselor. Tratatul va permite crearea unor arii marine protejate și va reglementa activitățile umane ce pun în pericol ecosistemele fragile din oceanele globale.
6. UE a ajuns la un acord pentru reducerea poluării aerului
În februarie 2024, Parlamentul European și statele membre au ajuns la un acord pentru înăsprirea standardelor privind calitatea aerului în UE. Obiectivul este atingerea „poluării zero” până în 2050.
Principalele schimbări includ înjumătățirea limitelor anuale pentru particulele fine și dioxidul de azot, cei mai periculoși poluanți pentru sănătate. Statele membre vor trebui să prezinte planuri detaliate până în 2028, pentru a demonstra progresul, și să mențină depășirile la un nivel minim.
Acordul oferă excepții pentru regiunile cu condiții geografice speciale sau unde aplicarea regulilor ar afecta semnificativ sistemele de încălzire. În plus, cetățenii și ONG-urile vor putea contesta implementarea măsurilor în instanță, dar și cei afectați de poluare vor avea dreptul la compensații, dacă dovedesc încălcarea noilor reguli.
În octombrie 2024, Consiliul a adoptat oficial directiva care stabilește standarde actualizate de calitate a aerului în întreaga UE. Țările membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a-l transpune în legislația națională.
7. Parlamentul European a adoptat măsuri pentru reducerea deșeurilor din ambalaje
Parlamentul European a aprobat noi ținte obligatorii pentru reutilizarea, colectarea și reciclarea ambalajelor, alături de interdicții noi pentru folosirea ambalajelor de plastic de unică folosință considerate inutile. Noile reguli vizează reducerea cu 5% a celor aproape 190 kg de deșeuri de ambalaje generate anual de fiecare cetățean UE până în 2030, țintă care va crește la 15% până în 2040.
Decizia impune ca toate materialele de ambalare să fie complet reciclabile până în 2030 și introduce cerințe de conținut minim reciclat pentru ambalajele din plastic. De asemenea, clienții restaurantelor fast-food vor putea folosi propriile recipiente pentru alimente și băuturi, iar restaurantele vor trebui să ofere 10% din vânzări în ambalaje reutilizabile.
Din 2030 vor fi interzise anumite produse, precum pungile de plastic ușoare, ambalajele pentru fructe și legume, sticluțele de șampon și pliculețele de condimente din hoteluri.
Decizia a fost însă criticată pentru că permite metode controversate de calculare a conținutului reciclat al plasticului. Acest lucru ar putea duce la afirmații înșelătoare privind sustenabilitatea.
8. Legea restaurării naturii, aprobată de UE
După luni de dezbateri, Uniunea Europeană a aprobat, în iunie 2024, Legea Restaurării Naturii, o reglementare fără precedent care vizează refacerea ecosistemelor degradate și creșterea biodiversității. Obiectivele includ restaurarea a 20% din suprafețele terestre și marine până în 2030 și a tuturor ecosistemele degradate până în 2050.
Statele membre vor prioritiza ariile Natura 2000 și vor implementa măsuri pentru refacerea pădurilor, zonelor umede, râurilor și spațiilor verzi urbane. Printre măsuri se numără plantarea a trei miliarde de copaci, eliminarea barierelor din 25.000 km de râuri și protejarea polenizatorilor.
Chiar dacă a fost criticată de unele state și grupuri de fermieri, legea este importantă pentru combaterea schimbărilor climatice și protejarea biodiversității, cu potențialul de a atrage investiții serioase.
9. Produse mai reparabile și mai sustenabile în UE
Uniunea Europeană a adoptat, tot în iunie, Regulamentul Ecodesign pentru Produse Sustenabile (ESPR), care își propune să facă produsele mai reparabile, reciclabile și circulare. Intrată în vigoare pe 18 iulie 2024, legea stabilește criterii de design ecologic pentru aproape toate produsele, cu excepția alimentelor și medicamentelor.
Regulamentul se concentrează pe îmbunătățirea durabilității unor produse ca haine, mobilă, anvelope și electronice, dar abordează și problema uzurii planificate și a dificultății de reparare. Până la 80% din impactul unui produs asupra mediului depinde de designul său, de aceea, faza de concepție e crucială.
Măsurile ar trebui să ducă la produse mai ușor de reparat și reciclat și să ajute la reducerea deșeurilor și la crearea unei economii circulare în Europa.
10. Peste o treime din speciile de copaci sunt în pericol de extincție
O evaluare globală a speciilor de copaci, realizată de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN), arată că peste 16.400 de specii, adică mai mult de o treime din cele analizate, sunt acum amenințate cu dispariția. Acest număr este de două ori mai mare decât cel al tuturor speciilor de păsări, mamifere, reptile și amfibieni combinate.
Defrișările, schimbările climatice, speciile invazive și bolile sunt principalele pericole pentru copaci, mai ales în regiunile tropicale și pe insule. În America de Sud, unde se găsește cea mai mare diversitate de specii, un sfert dintre acestea sunt în pericol, iar multe dintre ele nici măcar nu au fost descrise științific.
IUCN subliniază că protejarea copacilor este esențială, nu doar pentru rolul lor ecologic, ci și pentru oameni: peste 5.000 de specii sunt folosite pentru lemn, iar alte 2.000 pentru medicamente, alimente sau combustibil. Experții cer măsuri urgente pentru replantări diversificate, inclusiv a speciilor amenințate, ca răspuns atât la criza climatică, cât și la cea a biodiversității.
11. An cu trei conferințe climatice majore, dar cu multe lipsuri
2024 a fost un an istoric în lupta împotriva schimbărilor climatice, pentru că au fost organizate trei conferințe globale care au abordat problemele interconectate ale climei, biodiversității și utilizării terenurilor.
Dintre acestea, COP29, supranumită „Conferința Finanțelor pentru Climă”, a atras cea mai mare atenție prin încercarea de a mobiliza fonduri esențiale pentru tranziția climatică. Deși s-au strâns 300 de miliarde de dolari pentru finanțarea măsurilor climatice, suma este mult sub trilionul cerut de țările în curs de dezvoltare, care suportă cea mai mare povară a crizei climatice.
Conferința a stabilit o arhitectură globală pentru piețele de carbon, menită să reglementeze tranzacțiile și să prevină dubla contabilizare a emisiilor. De asemenea, au fost prezentate contribuții naționale mai ambițioase, care să atragă investiții internaționale.
Totuși, declarația finală a evitat formularea explicită privind tranziția de la combustibilii fosili, un subiect central la COP28. Lipsa unui acord clar pe această temă și mobilizarea insuficientă de fonduri ridică semne de întrebare asupra capacității lumii de a respecta țintele climatice asumate. Anul celor trei conferințe climatice a adus progrese, dar rămân multe lacune de acoperit pentru a face față crizei climatice în creștere.
12. Fenomene meteo extreme în întreaga lume
Anul 2024 a fost marcat de evenimente climatice extreme precum uraganul Milton în SUA, inundațiile devastatoare din Valencia, Spania, și alunecările de teren din Indonezia. Aceste fenomene au afectat milioane de oameni și infrastructura locală.
În România, furtuni violente și secete prelungite au afectat puternic sectorul agricol, iar inundațiile din nordul țării au distrus zeci de locuințe și drumuri, subliniind vulnerabilitatea infrastructurii la schimbările climatice.
În țară, vara anului 2024 a fost cea mai călduroasă din istoria măsurătorilor meteorologice, cu temperaturi record și o creștere semnificativă a frecvenței și intensității fenomenelor meteo extreme. De exemplu, la stația meteo București Filaret s-au înregistrat 10 zile de caniculă în iunie, 16 zile în iulie și 18 zile în august. Aceste condiții au dus la valuri de căldură prelungite și precipitații intense, provocând inundații și alte dezastre naturale.
Experții avertizează că astfel de evenimente devin tot mai frecvente – e nevoie urgentă de investiții în măsuri de reducere a impactului climatic. Costurile inacțiunii ar putea ajunge la pierderi de până la 17% din PIB-ul global.
13. Noul Cod Silvic: reguli stricte pentru păduri și biodiversitate în România
Parlamentul României a adoptat un nou Cod Silvic, care să protejeze pădurile și să combată tăierile ilegale. Limita pentru confiscarea vehiculelor implicate în transportul ilegal de lemn a fost redusă la cinci metri cubi, iar drumurile forestiere vor fi monitorizate video.
Legea interzice tăierile la ras în ariile protejate, introduce „insule de îmbătrânire” pentru biodiversitate și protejează arborii remarcabili. Publicul va avea acces pentru activități recreative, iar jurnaliștii vor putea investiga liber în fondul forestier.
Într-o țară dependentă de lemnul de foc, noile măsuri urmăresc echilibrul între conservare, nevoile comunităților și dezvoltarea economică.
14. RetuRO: Sistemul Garanție-Returnare (SGR), rezultate și provocări la un an de la lansare
După primul an de funcționare, Sistemul Garanție-Returnare (SGR) a colectat peste trei miliarde de ambalaje, cu o rată lunară de colectare de 84% în octombrie 2024. Investițiile de 60 de milioane de euro au permis dezvoltarea a șapte centre regionale de sortare și procesare, iar planurile includ extinderea rețelei în 2025.
Cu toate acestea, sistemul se confruntă cu mai multe probleme. Printre provocări se numără etichetele falsificate, aparatele defecte care nu recunosc unele ambalaje și lipsa punctelor de colectare în mediul rural. Cozile lungi la punctele de returnare și dificultățile logistice, precum ridicarea sacilor la timp, creează nemulțumiri. Sondajele arată că 70% dintre români returnează ambalajele, însă urbanul este mult mai bine reprezentat decât ruralul, unde accesul este limitat.
SGR este cel mai mare sistem complet integrat la nivel global, dar necesită ajustări legislative și extinderea rețelei pentru a elimina tarele rămase și a deveni un model de succes în Europa.
sursa: Adriana Moscu imagine
