România se pregătește să cadastreze 70% din lungimea cursurilor de apă

Aproximativ 70% din lungimea cursurilor de apă din România urmează să fie cadastrată, grație finanțării asigurate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Bugetul alocat este de aproximativ 30 de milioane de euro.

România se numără printre țările europene cele mai vulnerabile la inundații, confruntându-se frecvent cu pagube semnificative.

Peste un milion de hectare sunt expuse acestui risc, iar aproape un milion de oameni locuiesc în zone cu probabilitate ridicată de inundații.

De asemenea, mai mult de 900 de comunități sunt amplasate în regiuni cu risc major.

Conform unui raport al Băncii Mondiale, inundațiile provoacă anual daune de aproximativ 140 de milioane de euro.

Dintre statele din bazinul Dunării, România este considerată cea mai vulnerabilă la impactul schimbărilor climatice, care vor intensifica frecvența și severitatea inundațiilor, inclusiv a viiturilor, pe întreg teritoriul național.

În contextul implementării Directivei 2007/60/CE privind inundațiile, care impune statelor membre să identifice riscurile de inundații și să elaboreze planuri de măsuri la fiecare 6 ani, România se confruntă cu o provocare majoră.

Atât Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), cât și Administrația Națională Apele Române (ANAR) se află într-o dificultate semnificativă în promovarea proiectelor cu finanțare europeană și a investițiilor interne din cauza lipsei intabulării albiilor minore ale cursurilor de apă la nivel național.

În acest context, România face un pas important în direcția unei gestionări mai eficiente a resurselor de apă printr-un proiect amplu de cadastrare a cursurilor de apă.

Proiectul, implementat de Administrația Națională Apele Române (ANAR), beneficiază de finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și vizează cadastrarea a cel puțin 70% din lungimea cursurilor de apă ale țării.

Investiția se ridică la aproximativ 30 de milioane de euro, iar termenul de finalizare este stabilit pentru 15 decembrie 2025.

Obiectivele proiectului: tehnologie avansată pentru date precise

Proiectul face parte din Componenta 1 – Managementul Apelor, Pilonul I „Tranziția Verde” și își propune să delimiteze precis albiile minore ale cursurilor de apă.

Acest lucru se va realiza prin utilizarea unor tehnologii moderne, cum ar fi:

Tehnologia LIDAR [light detection and ranging – tehnologie care folosește lasere pentru a măsura distanțe, n.red] – o metodă avansată de măsurători topografice care oferă informații detaliate despre teren și suprafețe.

Interpretarea semi-automată a datelor satelitare – folosind informații la nivel mondial și european pentru a identifica zonele hidromorfologic active, cum sunt sectoarele cu eroziuni sau acumulări de sedimente.

De asemenea, proiectul va viza infrastructurile critice situate de-a lungul cursurilor de apă, cum ar fi digurile și apărările de mal, asigurând delimitarea și monitorizarea acestora.

Un rezultat central al proiectului va fi crearea unui model digital unitar al terenului și al suprafeței, bazat pe informații satelitare și măsurători topografice.

Modelul digital rezultat din proiect va fi accesibil tuturor instituțiilor interesate, inclusiv autorităților publice și mediului academic.

Printre beneficiarii principali se numără instituții ale statului, precum Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Transporturilor, Ministerul Apărării Naționale și Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

De asemenea, instituțiile de învățământ și cercetare, cum ar fi Universitatea Tehnică de Construcții București, Facultatea de Geografie și Facultatea de Arhitectură, vor utiliza acest model pentru a îmbunătăți evaluările specifice, studiile de fezabilitate și cercetarea.

Monitorizare mai bună a albiilor și a riscurilor asociate
O componentă esențială a proiectului este crearea unor instrumente care să permită:

identificarea zonelor de mobilitate a albiilor – unde eroziunile și depunerile de sedimente pot afecta siguranța infrastructurilor hidrotehnice;
monitorizarea hazardelor naturale – inundații, alunecări de teren, fenomene erozionale și alte riscuri legate de schimbările climatice;
anticiparea și prevenirea riscurilor – datele colectate vor sprijini fundamentarea deciziilor privind întreținerea infrastructurii și intervențiile de urgență.
Totodată, baza de date istorică generată prin proiect va permite analiza schimbărilor în utilizarea terenurilor, inclusiv a impactului urbanizării asupra zonelor de risc.

„Astfel, constituirea unei baze de date istorice cu informaţii satelitare va permite identificarea zonelor cu schimbări semnificative a folosinţei terenurilor, extinderea urbanizării devenind un instrument suport în corelarea acţiunilor de dezvoltare spaţială.

Vor fi luate în considerare totodată hazardele naturale, respectiv inundaţii, alunecări de teren, fenomene erozionale etc. Toate acestea vor deveni un suport pentru luarea deciziilor în gestionarea riscurilor generate de schimbările climatice (fenomene extreme)”, transmite Administrația Națională Apele Române ANAR.

Cadastrul apelor este un proces distinct față de realizarea hărților de hazard și risc de inundații efectuate de ANAR.

În timp ce cadastrul apelor se referă la identificarea și înregistrarea detaliată a cursurilor de apă, hărțile de hazard și risc de inundații, elaborate de cele 11 Administrații Bazinale de Apă, ajută la identificarea zonelor care ar putea fi afectate de inundații.

În urma ultimei evaluări, au fost identificate 526 de zone cu risc de inundații, în creștere față de cele 399 de zone identificate anterior, ceea ce subliniază importanța unei monitorizări continue și a unei planificări eficiente a măsurilor de protecție.

Proiectul contribuie la consolidarea adaptării la schimbările climatice și la o mai bună gestionare a riscurilor naturale.

Prin realizarea unui inventar detaliat al cursurilor de apă, România va avea instrumente moderne pentru a planifica și coordona acțiuni de dezvoltare spațială și pentru a proteja ecosistemele acvatice.

Într-un context global marcat de intensificarea fenomenelor meteorologice extreme, cadastrarea apelor devine un pas crucial în asigurarea siguranței comunităților și a infrastructurii naționale.

Astfel, proiectul reprezintă o investiție strategică nu doar pentru sectorul de mediu, ci și pentru dezvoltarea economică și socială a țării.

Contractul de finanţare a proiectului a fost semnat în data de 8 noiembrie 2024.

Sursa : greenreport, img