Provocările agriculturii regenerative: nevoi și soluții pentru fermieri

Un raport recent arată că eliberarea a doar 1% din carbonul din solurile europene ar echivala cu emisiile unui miliard de mașini pe an! Experții avertizează că adoptarea agriculturii regenerative este esențială pentru reducerea emisiilor de carbon, dar fermierii întâmpină dificultăți financiare în această tranziție.

Conform unui raport publicat de mișcarea globală Salvează Solul, eliberarea a doar 1% din carbonul stocat în solurile Europei ar putea genera emisii echivalente cu cele produse de un miliard de mașini într-un singur an.

Aceasta este o statistică alarmantă, având în vedere că numărul total de mașini care circulă în prezent pe drumurile europene este de aproximativ 250 de milioane.

Impactul degradării solurilor

Raportul intitulat Starea Solurilor din Europa 2024, elaborat de Centrul Comun de Cercetare (JCC) al Comisiei Europene, avertizează că 60-70% din totalul solurilor europene plus cele britanice sunt în pragul degradării.

Această deteriorare amenință nu doar biodiversitatea, ci și securitatea alimentară a Uniunii Europene, precum și capacitatea sa de a atinge obiectivele climatice.

Solurile europene conțin aproximativ 75 de miliarde de tone de carbon în stratul superior, ceea ce reprezintă o resursă crucială pentru stocarea carbonului și contribuie la reducerea emisiilor de CO2.

Urgența adoptării agriculturii regenerative

Experții subliniază că tranziția la agricultura regenerativă poate reduce semnificativ emisiile de carbon din sol.

Practicile agricole convenționale, care se bazează pe inputuri sintetice și monoculturi, au dus la degradarea sănătății solului.

Agricultura regenerativă, care include culturi de acoperire, rotația culturilor și reducerea lucrărilor solului, ar putea îmbunătăți conținutul de materie organică din sol și, prin urmare, capacitatea acestuia de a capta carbon.

Praveena Sridhar, Coordonator tehnic al mișcării Salvează Solul, afirmă că revitalizarea sănătății solului ar trebui să fie o prioritate globală.

Ea evidențiază faptul că solurile sănătoase pot capta până la 27% din carbonul necesar pentru a menține încălzirea globală sub 2°C.

Acest apel devine cu atât mai urgent în contextul recentei crize climatice, care a adus condiții meteorologice extreme în întreaga Europă.

Această analiză arată că revitalizarea sănătății solului ar trebui să fie prioritatea noastră absolută. Solurile care devin rapid emițătoare de carbon au un potențial foarte important de a deveni puternice rezervoare de carbon care pot capta cel puțin 27% din carbonul necesar pentru a menține încălzirea globală sub 2°C.

Cu toții am simțit căldura record din acest an – nu ne putem permite emisii suplimentare. COP29 reprezintă o oportunitate semnificativă pentru ca revitalizarea solurilor să ocupe un loc mai important pe agenda internațională. Dacă avem vreo șansă să ajungem la neutralitate climatică în toate țările europene, trebuie să revitalizăm sănătatea solurilor agricole”, a afirmat – Praveena Sridhar, Coordonator tehnic al mișcării Salvează Solul

Provocările fermierilor

Cu toate acestea, adoptarea pe scară largă a agriculturii regenerative se confruntă cu obstacole semnificative.

Benedikt Bösel, un fermier german care practică agricultura regenerativă, explică provocările economice cu care se confruntă fermierii.

Trecerea la metode regenerative poate necesita timp și resurse financiare, iar mulți fermieri nu dispun de sprijinul necesar pentru a face această tranziție.

Acest aspect este critic în contextul asigurării securității alimentare în Europa și a protecției împotriva schimbărilor climatice.

„Provocarea pentru fermieri este că tranziția la practicile agricole regenerative poate necesita timp și resurse financiare de care aceștia nu dispun. În timpul perioadei de tranziție, randamentele pot fi mai mici, pe măsură ce sunt introduse noi practici și culturi.

Mulți fermieri care doresc să facă tranziția nu o pot face pentru că nu dispun de sprijinul financiar necesar pentru a rezista în această perioadă. Această situație  este urgentă dacă ne dorim o securitate alimentară reală în Europa și dacă dorim să ne protejăm împotriva secetelor și inundațiilor.

Unul dintre motivele pentru care asistăm la o creștere a șocurilor climatice este că solurile noastre sunt nesănătoase”, a spus Benedikt Bösel, fermier care practică agricultura regenerativă  în Germania

Disparitățile în finanțare

Micii fermieri contribuie semnificativ la producția globală de alimente, generând între 30-34% din total, însă pot accesa doar 0,8% din finanțările climatice disponibile.

Această disproporție subliniază necesitatea urgentă de a oferi suport financiar pentru a facilita tranziția către practici agricole regenerabile.

În cadrul pregătirilor pentru COP29 de la Baku, 57 de ONG-uri, inclusiv Salvează Solul, 4per1000 și SEKEM, au propus măsuri politice pentru a sprijini fermierii în refacerea solurilor.

Printre propunerile cheie se numără:

asigurarea accesului fermierilor la finanțări climatice pentru a adopta practici agroecologice regenerative,
creșterea finanțărilor climatice pentru fermieri în vederea creării de rezervoare de carbon pe terenurile agricole, dezvoltarea infrastructurii și a politicilor favorabile pentru gestionarea durabilă a terenurilor, mobilizarea investițiilor private în domeniul regenerării solului, integrarea refacerii solurilor în strategiile globale de finanțare climatică.
Agricultura, defrișările și alți factori au contribuit la degradarea și erodarea rapidă a solului vegetal.

La nivel global, 52% din terenurile agricole sunt deja afectate de acest proces, potrivit Salvează Solul.

Planeta se află într-o situație critică, iar dacă ritmul actual al degradării solului persistă, consecințele asupra mediului și ecosistemelor vor fi semnificative.

Degradarea solului joacă un rol important în numeroase crize ecologice, iar multe dintre problemele de mediu pot fi abordate prin restaurarea unui sol sănătos.

Ecosistemele funcționează ca un întreg. Soluțiile eficiente trebuie să țină cont de interconectivitatea lor. Solul reprezintă o componentă fundamentală a acestora, iar regenerarea sa poate contribui semnificativ la restabilirea echilibrului ecologic.

Potrivit Organizației Națiunilor Unite (ONU), solul cultivabil disponibil ar putea să se epuizeze în aproximativ 60 de ani.
În fiecare secundă se pierde un acru de sol fertil, iar acest lucru sugerează că, în viitorul apropiat, agricultura nu va mai putea susține cerințele de hrană ale populației globale.

Deși nu se discută destul de mult despre acest subiect, direcția în care ne îndreptăm indică riscuri semnificative de foamete la scară globală.

Solurile sănătoase sunt esențiale nu doar pentru producția de alimente, ci și pentru stabilizarea climei globale.

Green Report a discutat cu Ionuț Bădică, managerul de proiect al fermei regenerativ-organice Sol și Suflet, care a oferit detalii despre stadiul agriculturii regenerative în România și despre provocările cu care se confruntă fermierii în acest domeniu.

Ionuț Bădică este unul dintre pionierii agriculturii regenerative în România și, la momentul în care a adus acest subiect în discuție la noi în țară, s-a considerat un adevărat om de mediu.

 „Realitatea din teren a unui om care a venit din ONG și acum își câștigă existența din agricultură regenerativă este că fermierii sunt cei mai pragmatici și cel mai chinuit sector din punct de vedere economic.”

Acesta subliniază faptul că tranziția de la agricultura convențională, la cea regenerativă este un proiect de lungă durată, care nu poate fi schimbat imediat.

„Ca agricultor, dacă ai o tehnologie de cultură, ea e oricum creditată, pentru că agricultura funcționează foarte mult pe bază de credit. Tu îți iei un credit în luna februarie ca să îți înființezi cultura din luna mai și când ai recoltat-o în octombrie, plătești creditul. Între ciclurile astea de recoltare și creditare este foarte dificil, la momentul actual, să salvezi solul.”

Ionuț Bădică afirmă că principala provocare în tranziția către agricultura regenerativă este finanțarea, deoarece acest domeniu nu beneficiază de un sistem de sprijin financiar stabil și previzibil.

Întrebat despre nevoile fermierului român în procesul de tranziție către agricultura regenerativă, Ionuț a subliniat trei aspecte esențiale:

• finanțare,
• inovare,
• cultura antreprenoriatului.

„Primul lucru pe care trebuie să-l faci ca să nu mai distrugi solul este să-ți cumperi echipamente care nu distrug solul și regenerează, deci trebuie să schimbi tehnologia de cultură. Tehnologia de cultură a grâului regenerativ este total diferită de cea a grâului convențional.”

„Echipamentele no till costă sute de mii de euro. Regenerarea solurilor se face cu bani!”
Fermierii români ar dori să adopte agricultura ecologică, motivați de pasiunea pentru această activitate, însă profitul rămâne scăzut pentru majoritatea, cu excepția celor care dețin suprafețe mari de teren.

De asemenea, există dificultăți în accesarea soluțiilor regenerative, deoarece nu toate problemele fermierilor își găsesc răspunsuri în acest domeniu.

Recent, marile companii din industria de combatere a dăunătorilor au început să producă substanțe ecologice, însă acest lucru a fost impulsionat de stabilirea de către Comisia Europeană a obiectivului ca 25% din agricultura europeană să fie ecologică până în 2030.

„Cifrele date de Comisia Europeană sunt sci-fi-uri. Până în 2030 sunt șase sezoane. Am anul următor [2025, n.red.] deja programat, nu mai am ce să mai schimb. Abia pentru 2026 mai pot schimba ceva. Nu ai cum să faci din mers. Oricât ai încerca să grăbești procesul de agricultură regenerativă, ritmul o să fie lent. Ține de nivelul de investiții și de inovare.

Fermierii sunt niște antreprenori pragmatici, care deja și-au făcut calculele pentru sezoanele următoare, și doar printr-o susținere financiară majoră ar putea să treacă la regenerativ. Dar încet, prin tranziție, nu prind radicalism, căci prin radicalism s-ar putea să ajungem să nu mai mâncăm nimic.”

Ionuț Bădică estimează că agricultura regenerativă va ajunge la un procent de 10% până în 2030.

Totodată, atingerea țintelor pentru agricultura ecologică depinde de un alt factor esențial – consumatorul.
Produsele obținute prin practici de agricultură regenerativă sunt mai scumpe, iar consumatorii, în majoritate, continuă să ia în considerare prețul ca principal criteriu de achiziție. Cu investiții suplimentare în sectorul agricol, însă, prețurile ar putea deveni mai competitive.

Bădică subliniază importanța ca societatea să fie răbdătoare cu acest proces de tranziție. Fermierii sunt dornici să adopte practicile ecologice, dar lipsa fondurilor încetinește acest progres.

Un alt aspect relevant este concurența neloială între continente. Deși Europa și-a asumat rolul de pionier în agricultura regenerativă, aceasta ar putea avea dificultăți în a concura cu Statele Unite, unde subvențiile pe hectar sunt semnificativ mai mari, culturile modificate genetic sunt utilizate pe scară largă, iar costul combustibilului pentru agricultură este considerabil mai scăzut.

„Americanii n-o să renunțe la felul în care fac agricultură, mai ales că ei sunt orientați economic. Noi, europenii, suntem așa ca niște studenți foarte educați, dar nu cred că o să ne facă bine dacă facem această schimbare foarte radical.”

Ionuț Bădică menționează că o altă nevoie a fermierului român este dezvoltarea unei culturi antreprenoriale. Agricultura regenerativă este un proces complex, iar fermierul român, neavând experiența gestionării unor strategii elaborate, a abordat inițial o viziune mai simplistă. Acest mod de gândire este o moștenire din perioadele de tristă amintire, când gestionarea provocărilor complexe nu era o practică obișnuită.

Așadar, decidenții politici din întreaga Europă trebuie să colaboreze pentru a oferi fermierilor sprijinul necesar în tranziția către agricultură regenerativă.

Sursa: GreenReport image: Sura