Presiune pentru interzicerea în UE a creșterii animalelor în ferme de blănuri
O petiție oficială lansată în întreaga Uniune Europeană și intitulată Inițiativa Cetățenească Europeană “Fur Free Europe / O Europă Fără Blănuri” a reușit să depășească numărul necesar de semnatari pentru a obține un răspuns din partea Comisiei Europene, cu mai mult de două luni înainte de termenul limită stabilit pentru colectarea semnăturilor.
Astfel, 1,7 milioane de cetățeni ai Uniunii Europene, inclusiv din România, au semnat petiția prin care se solicită interzicerea la nivelul UE a creșterii animalelor în ferme de blănuri și a comerțului cu astfel de produse.
Lansată în 2022 și asumându-și o țintă de 1 milion de semnături strânse în decurs de 12 luni, Inițiativa Cetățenească Europeană a reușit să strângă suficiente semnături în mai puțin de 10 luni. Peste 80 de organizații de protecție a animalelor din întreaga Europă, inclusiv Humane Society International/Europe și alți membri ai Fur Free Alliance, au făcut apel la cetăţenii UE să se alăture inițiativei, dacă sunt de acord că activitatea de creștere în ferme a animalelor sălbatice pentru blănurile lor este o practică crudă și inutilă.
“Cetăţenii UE și-au exprimat dorința clar și răspicat, aceștia doresc interzicerea completă la nivelul UE a creşterii animalelor în fermele de blănuri și a comerțului cu astfel de produse. Creșterea animalelor în fermele de blănuri reprezintă o practică inumană. Peste 1,7 milioane de semnături au fost colectate în mai puțin de 10 luni, așadar acum este timpul pentru Comisie să ia măsuri decisive și să trimită în analele istoriei această cruzime asociată cu creşterea animalelor în fermele de blănuri, respectiv cu comerțul cu astfel de produse. Condamnarea animalelor la o viață mizerabilă într-o cușcă doar de dragul industriei frivole a blănurilor trebuie să devină istorie. Industria blănurilor nu are niciun viitor în Uniunea Europeană”, a declarat dr. Joanna Swabe, directorul departamentului de relaţii publice din cadrul HSI/Europe
Demersul civic lansat la nivel european vine în contextul în care, în Parlamentul României, se discută în această perioadă o inițiativă legislativă care prevede interzicerea fermelor de șinșile și nurci în România, lucru care ar face din țara noastră cea de-a 20-a țară europeană care interzice prin lege creșterea animalelor sălbatice pentru blană.
„Practic, deputații din România văd acum că există aproape 2 milioane de cetățeni români și europeni care cer interzicerea fermelor de blănuri pe tot cuprinsul Uniunii Europene. Sper ca, în această primăvară, Camera Deputaților să dea votul corect și moral și să oprească activitatea celor câteva ferme de blănuri care au mai rămas în România”, a adăugat Andreea Roseti, directorul Humane Society International România.
Industria blănurilor este în plin declin
Este clar documentat faptul că fermele de blănuri nu satisfac sub nicio formă nevoile comportamentale complexe ale speciilor de animale sălbatice, dintre care amintim nurca americană, vulpea, șinșila și câinele enot. În fermele de blănuri care mai funcționează în Europa, au fost identificate probleme reale de sănătate și bunăstare animală, cum ar fi infecțiile oculare și cele la nivelul urechii, deformarea oaselor picioarelor, mișcările repetitive care indică o degradare a stării mentale a animalelor și chiar canibalismul.
Pe lângă cruzimea în sine faţă de animale, creşterea acestora în ferme are și consecinţe nefaste asupra mediului, cauzate – de exemplu – de utilizarea produselor chimice toxice pentru argăsirea, vopsirea și conservarea blănurilor. Fermele de blănuri reprezintă de asemenea un factor de risc pentru biodiversitatea europeană.
Scăpată în afara fermelor, nurca americană este una dintre speciile invazive implicate în scăderea numărului exemplarelor din speciile autohtone, cum ar fi nurca europeană și șobolanul de apă, și a avut un impact semnificativ în contextul capacității de reproducere a păsărilor indigene și a celor domestice. Cazuri de acest gen au fost semnalate în urmă cu câțiva ani și în România, în județul Brașov.
De asemenea, creşterea animalelor în fermele de blănuri prezintă un risc grav și pentru sănătatea publică. Luna aprilie a anului 2020 a însemnat identificarea a sute de focare de COVID-19 în fermele de nurci crescute pentru blană din întreaga Europă, iar în octombrie 2022 una dintre fermele de blănuri din Spania având un efectiv de 52.000 de nurci a raportat un focar de gripă aviară care probabil fusese transmisă la animale.
Până în prezent, 19 țări din Europa, inclusiv statele membre ale UE Olanda, Belgia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Croația, Italia, Franța, Luxemburg, Estonia, Letonia, Malta, Irlanda și Austria au interzis deja această activitate de creştere a animalelor în fermele de blănuri. Creșterea animalelor pentru blană este permisă în continuare în țări precum Finlanda, Polonia, Grecia, Lituania, Spania, România, Suedia, Danemarca și Bulgaria. De asemenea, cifrele indică faptul că această industrie a blănurilor este în plin declin: în 2014, aproximativ 43,6 milioane de animale au fost ucise pentru blană în ţările europene, număr care a scăzut la 30,7 milioane în 2019 și care, în 2021, a scăzut din nou până la 12 milioane de animale. Mai mult de 1.500 de comercianți, inclusiv firme renumite precum Gucci, Adidas, H&M și Zara, s-au angajat să contribuie la un viitor fără blănuri și s-au alăturat programului „Fur Free Retailer”.
Următoarea etapă în procesul Inițiativei Cetățenești Europene este reprezentată de validarea în termen de trei luni a semnăturilor de către statele membre ale UE, urmând ca ulterior Comisia Europeană să ia în considerare această inițiativă și să formuleze un răspuns în decurs de șase luni.