Ce este poluarea solului: cauze, efecte și modalități de combatere

Solul este fundația sistemului alimentar, aproximativ 95% din alimente sunt produse direct sau indirect cu ajutorul solului. Calitatea mâncării este direct proporțională cu calitatea acestuia.

Pământul furnizează nutriți esențiali, apă, oxigenul și suportul pentru plantele producătoare de hrană. Totodată, acesta are rol de protecție pentru rădăcini împotriva temperaturilor extreme. Un sol sănătos este unul viu, dinamic, ce conține un ecosistem care desfășoară funcții vitale, cum ar fi: descompunerea materiei moarte și transformarea acesteia în hrană pentru plante.

Fertilitatea solului este un factor vital pentru sănătatea și nutriția umană. De-a lungul timpului s-a observat că microorganismele ce se află în pământ produc humus. Acesta stă la baza fertilității și este unul dintre cele mai bune îngrășăminte organice.

Pe lângă creșterea fertilității, microorganismele creează o relație simbolică cu plantele, fiind dependențe una de cealaltă pentru supraviețuire, un exemplu de astfel de relație este fixarea nitrogenului. Plantele folosesc amoniacul produs de enzimele bacteriene, iar bacteriile folosesc carbohidrații, proteinele și oxigenul generat de plante.

Surse de poluare

Fenomene precum eroziuni, pierderea carbonului organic, creșterea conținutului de nitrați și poluarea chimică sunt cauzele principale ale degradării solului. Cele mai comune cauze ale contaminării chimice sunt industria, minatul, activitățile militare, depozitarea neadecvată a deșeurilor și managementul apei menajere.

Prezența chimicalelor toxice în sol nu este un risc doar pentru ecosistem, ci și pentru sănătatea umană. Activitatea industrială este unul dintre cei mai mari contribuitori ai problemei în ultimul secol, în special industriile ce extrag minerale din pământ.

Chiar dacă este vorba de fier sau cărbune, produsele folosite pentru extragerea acestora nu sunt depozitate într-o manieră corespunzătoare. Scurgerea deșeurilor industriale în sol face că acesta să nu mai poată fi folosit.

Activitățile agricole au și ele un efect dăunător asupra solului. De când tehnologia ne-a pus la dispoziție pesticide și fertilizatori ce au că baza substanțe chimice, acestea au început să abia un impact negativ compoziția solului și să îl facă predispus la eroziune. Plantele absorb aceste substanțe, iar atunci când se descompun, acestea cauzează poluarea solului devenind o parte din el.

O altă formă de poluare la care contribuim cu toții este apă menajeră, fiecare om produce o anumită cantitate de apă menajeră zilnic. Deși o mare parte din această este absorbită de sistemul de canalizare, există cantități semnificative ce ajung în sol.

Vărsarea accidentală de ulei sau combustibil este unul din factorii ce duc la poluarea apei și al solului. Putem observă acest fenomen zilnic în benzinării și service-uri auto, iar ocazional există accidente cu un impact puternic asupra mediului atunci când vine vorba de transportul de combustibil.

Legătura dintre defrișări și poluarea solului

Deși erodarea pământului este un proces natural, numeroasă activități umane cresc frecvența cu care pierdem din ce în ce mai mult pământ. Acest fenomen duce la scăderea productivității agricole, scăderea nutrienților din sol, afectează ciclul carbonului și chiar și condițiile socio-economice.

Procesul de eroziune al solului poate avea cauza naturală sau umană. Acesta se referă la eliminarea stratului superior de pământ, în natură acest fenomen cauzat de vânt și apă. Activitățile umane cresc expunerea solului la aceste elemente, cum ar fi aratul pământurilor în procesul agricol.

Prima dată stratul superior se detașează, apoi este mișcat, iar în final se decantează. Deoarece acest strat are un nivel ridicat de materie organică, este important pentru fertilitatea solului și calitatea recoltei. În natură acest proces se desfășoară într-un ritm lent, ceea ce înseamnă că solul are suficient timp pentru a se reface.

Activitățile umane ce accelerează procesul cauzează multiple probleme dăunătoare, de exemplu pierderea stratului superior de pământ este o amenințare gravă la adresa siguranței alimentare prin faptul că fenomenul reduce fertilitatea pământului și calitatea recoltelor.

Având în vedere creșterea cerinței alimentare și creșterea populației, oamenii de știința lucrează la prevenirea și reducerea cauzelor eroziunii solului. Defrișările sunt principala cauza a eroziunii solului, copacii prin intermediul rădăcinilor oferă pământului punte de ancorare și totodată îl apară de vânt și ploaie. Atunci când pădurile sunt tăiate, pământul devine expus și este vulnerabil fenomenelor meteorologice.

Organizația World Wildlife Fund (WWF) estimează că aproape jumătate din pământul superior a fost distrus din cauza defrișărilor. Încă de la începutul secolului XX s-au pierdut aproximativ 10 milioane de km² de pădure din cauza defrișărilor.

Soluții pentru combaterea poluării solului

Poluarea solului este o problema complexă ce trebuie rezolvată, este esențial să realizăm cât de important este solul pentru noi. Cu cât realizăm mai devreme cu atât vom putea preveni mai repede această problemă. Pentru rezolvarea ei este nevoie de implicarea tuturor, de la simpli indivizi până la administrații guvernamentale.

Un prim pas ar fi reducerea folosirii fertilizatorilor chimici, ei pot avea un efect mai mult negativ decât pozitiv. Chiar dacă o cantitate adecvată poate îmbunătății fertilitate solului, folosirea acestora în exces duce la otrăvirea lui. Excesul fertilizatorilor chimici afectează nivelul pH-ului din sol, totodată omoară microorganismele ce ajută la afânarea și refacerea solului.

O altă soluție ar putea fi reîmpădurirea planetei. Având în vedere că defrișările sunt principala cauza a eroziunii solului, plantarea de noi copaci ar diminua daunele produse de om în ultimul secol. Rădăcinile noilor copaci ar ajută la ancorarea solului și la reproducerea de microorganisme, în plus, ar ajută și la întreținerea pânzei freatice.

Reciclarea este un obicei pe care încercam să îl adoptăm, tocmai pentru a preveni poluarea. Procesul nu doar că reduce cantitatea de deșeuri, dar și asigura reducerea poluării solului. În prezent, plasticul formează o cantitate semnificativă de deșeuri care, de multe ori, ajung să fie arse sau aruncate natură. Plasticul și alte materiale asemănătoare se descompun încet și elimină substanțe toxice în pământ. Ele sunt dăunătoare solului și scad fertilitatea lui.

Integrarea activităților cu scopul de a ajuta mediul înconjurător ar trebui să devină o prioritate pentru fiecare dintre noi. Putem ajuta natura prin mici schimbări în rutina zilnică, cum ar fi cumpărarea produselor organice, în special produse de curățenie, avantajul lor fiind că sunt biodegradabile și nu dăunează mediului înconjurător.

Ce mai putem face este să luăm inițiativă când vine vorba de aruncarea deșeurilor și resturilor menajere. Un bun exemplu ar fi depozitarea deșeurilor organice în locuri îndepărtate de fauna locală, iar deșeurile plastice, metalice, din sticlă sau hârtie trebuie reutilizate sau reciclate.

Efectele asupra mediului

Solul este o resursă finită, ceea ce înseamnă că pierderea sau degradarea lui nu este reversibilă de-a lungul vieții umane. El are efect asupra mâncării, apei, aerului și al vieții tuturor organismelor de pe planetă. Poluarea solului duce la o reacție în lanț ce îi alterează biodiversitatea, reduce materia organică și capacitatea acestuia de a acționa că filtru.

În același timp, solul contaminează pânza freatică și echilibrul nutrienților. Poluarea lui este devastatoare pentru mediul înconjurător și are consecințe asupra tuturor formelor de viață. Practicile agricole nesustenabile ce reduc materia organică pot facilita transferul de substanțe poluante în lanțul trofic, un sol poluat poate contamina sursele de apă folosit de plante că apoi ele să fie consumate de animale, păsări sau oameni.

În momentul în care poluarea ajunge în lanțul trofic, poate cauza afecțiuni de termen scurt, cum ar fi toxiinfecții sau pe termen lung, cu efect cronic, cancerul.

Lista sancțiuni pentru cei care poluează

Orice act care încalcă legislația de mediu și provoacă daune majore sau riscuri pentru mediu sau pentru sănătatea umană este considerat o infracțiune împotriva mediului.

Printre cele mai comune astfel de infracțiuni se numără:

• emisia sau evacuarea ilegală a substanțelor în atmosferă, apă sau sol
• comerțul ilegal cu specii ale faunei și florei sălbatice
• comerțul ilegal cu substanțe care diminuează stratul de ozon
• transportul ilicit sau deversarea ilicită de deșeuri.

În România se aplică următoarele legi:

Legea 195/2005 privind protecția mediului prevede:

• obligația de a nu degrada mediul prin depozitări necontrolate de deșeuri de orice fel; nerespectarea se sancționează cu amendă de la 25.000 lei la 50.000 lei;
• obligația de a funcționa cu respectarea prevederilor autorizației de mediu pentru activitățile care fac obiectul procedurilor de reglementare a protecției mediului; nerespectarea se sancționează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei).

Legea 211/2011 prevede:

• obligația privind persoană responsabilă cu managementul deșeurilor; lipsa responsabilului de mediu se sancționează cu amendă de la 15.000 lei până la 30.000 lei;
• colectarea separată a deșeurilor din hârtie, metal, plastic și sticlă; legea dispune, pentru nerespectare, amenzi de la 20.000 lei la 40.00 lei;
• interzicerea abandonării deșeurilor și depozitarea în locuri neautorizate; amendă pentru nerespectare este de la 20.000 lei până la 40.000 lei.

Legea 249/2015:

• reglementează gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje; ambalajele se pot introduce pe piață numai cu respectarea unor prevederi clare prevăzute de lege;
• prevede că operatorii economici să folosească un sistem de identificare și marcare a ambalajelor.
• HG 856/2002 intrată în vigoare din 2007, cu o formă consolidată în 12 august 2016, statuează că obligatorie ținerea evidenței gestiunii deșeurilor de către agenții economici, pentru fiecare deșeu în parte; nerespectarea acestor prevederi este amendată de la 3.000 până la 7.500 lei.
• HG. 235/2007 pentru colectarea selectivă a deșeurilor reglementează colectarea separată, stocarea și predarea uleiurilor uzate în vederea reciclării; amendă pentru nerespectarea regimului uleiurilor uzate este de la 7.500 lei până la 10.000 lei.
• HG 1061/2008 interzice transportarea deșeurilor și a deșeurilor periculoase cu mijloace de transport neautorizate; nerespectarea se sancționează cu amendă de la 15.000 lei până la 30.000 lei.

HG.1132/2008:

• dispune predarea separată a deșeurilor de tip baterii și acumulatori, în vederea reciclării; amendă prevăzută pentru nerespectare este de la 5.000 lei până la 7.500 lei;
• interzice eliminarea deșeurilor de tip baterii, acumulatori industriali și auto prin depozitare în depozite de deșeuri sau prin incinerare; amendă este de la 25.000 lei până la 30.000 lei.

surse: greenreport, foto: Jan Kroon