Singura soluţie pentru stăpânirea schimbărilor climatice este creşterea suprafeţelor împădurite
Singura soluţie pentru stăpânirea efectelor schimbărilor climatice este creşterea suprafeţelor împădurite, a declarat ministrul Mediului, Barna Tanczos, la o conferinţă de specialitate. Potrivit ministrului, în România există 8 județe care au mai puțin de 10% terenuri forestiere.
“Dezvoltarea sistemelor de irigaţii şi combaterea efectelor schimbărilor climatice prin irigaţii este o soluţie pentru un efect… Nu tratează cauza, ci ajută fermierii şi statele să asigure producţia de alimente. Singura soluţie pentru stăpânirea acestui fenomen este creşterea suprafeţelor împădurite. De asemenea, şi judeţele din sud să revină la acel echilibru care a fost distrus odată cu dispariţia terenurilor în partea extra-carpatică din România. Avem opt judeţe în ţară care au mai puţin de 10% terenuri forestiere. Sunt încă şapte sau opt care sunt sub 15%. Echilibrul trebuie recreat şi vine PNRR, ce va oferi o finanţare pentru 57.000 de hectare, care va ajuta refacerea acestui echilibru în anumite zone. Avem suficiente fonduri ca să schimbăm tendinţa de reducere a suprafeţelor forestiere în aceste judeţe în mod special şi să restabilim echilibre. Există un miliard cu această destinaţie – habitate forestiere, 600 de milioane pentru a înfiinţa 57.000 de hectare de terenuri forestiere şi avem un program care poate să susţină concret lupta împotriva schimbărilor climatice”, a afirmat Tanczos, citat de Agerpres.
Ministrul Mediului a punctat, totodată, rolul important pe care îl vor juca măsurile agreate în 2021, la Glasgow, la COP26, în ceea ce priveşte stoparea fenomenului schimbărilor climatice.
“Daţi-mi voie să mă duc înapoi un pic în timp şi să readuc în atenţie o zi de duminică din 2021, pe 31 octombrie, Glasgow. Un moment extrem de important în ceea ce priveşte lupta împotriva schimbărilor climatice. La acea conferinţă, la COP26, peste o sută de state de pe întregul mapamond, s-au angajat să ia măsuri împreună împotriva acestor fenomene. Nu mai vorbim de o problemă locală, nu mai vorbim de o problemă naţională, nu mai vorbim de o problemă a unui continent, ci vorbim despre schimbările climatice care, fără excepţie, ameninţă şi afectează întregul mapamond. Europa, printr-o măsură extrem de puternică, va susţine stoparea acestui fenomen, pentru că vor fi listate produsele care provin de pe terenuri agricole, care au fost obţinute prin desfiinţarea pădurilor prin despădurire. Acele produse nu vor mai fi acceptate în Uniunea Europeană. Este un exemplu de luptă comună împotriva acestui fenomen al schimbărilor climatice şi este cel mai bun exemplu al acţiunii concrete”, a susţinut oficialul.
Acesta a adăugat că peste criza de mediu deja existentă s-au suprapus războiul din Ucraina şi, implicit, o criză alimentară mondială, dar şi o problemă generată de migraţie.
“(…) a venit luna februarie 2022 şi a început un război cumplit, un război cu costuri inimaginabile şi din punct de vedere financiar şi din punctul de vedere al protecţiei mediului, dar şi din punctul de vedere al crizelor generate. Un război cumplit unde se pierd sute de vieţi omeneşti în fiecare zi. Un război care a generat un conflict aproape internaţional, tot la scară mondială şi care ne-a arătat efectiv ce se întâmplă în cazul generalizării unei crize. Războiul, efectiv, ne-a arătat cum se declanşează o criză alimentară mondială. Am văzut că este suficient ca două state să oprească exporturile sau acestea să fie limitate şi se generează imediat o criză mondială de alimente. Am văzut cum se poate declanşa un fenomen de migraţie imediat, care vine din cauza unei crize alimentare sau unei crize locale, cum e războiul. Am văzut ce înseamnă o inflaţie galopantă, ce înseamnă o criză economică, a resurselor, o criză a combustibilului şi simţim în fiecare zi unde se poate ajunge dacă aceste fenomene meteorologice, această schimbare climatică nu este oprită”, a spus Barna Tanczos.
Reprezentanţi ai autorităţilor, asociaţiilor şi companiilor din domeniul mediului sunt prezenţi, vineri, la conferinţa “Schimbările climatice, prioritate zero la nivel european. Ce face România?”, organizată de DC Media Group cu ocazia Zilei Mondiale pentru Combaterea Deşertificării.
Marcarea în fiecare an, la data de 17 iunie, a Zilei mondiale pentru combaterea deşertificării şi a secetei a fost hotărâtă de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), în anul 1994.
Tema Zilei Mondiale pentru Combaterea Deşertificării şi a Secetei din acest an, “Rising up from drought together”, subliniază necesitatea unei acţiuni timpurii pentru a evita consecinţele dezastruoase pentru umanitate şi ecosistemele planetare.
sursa: digitv