Schimbările climatice. Cum se manifestă și de ce ar trebui să-ți pese de asta?

Schimbările climatice sunt una dintre cele mai mari provocări din istoria omenirii.

Ce sunt schimbările climatice?

Schimbările climatice reprezintă un set de modificări pe termen lung ale condițiilor meteorologice. În istoria de miliarde de ani a planetei, au avut loc mai multe astfel de episoade, dar în ultima perioadă (de aproximativ 150 de ani), schimbările climatice sunt produse, în principal, de activitatea umană.

Una dintre principalele efecte ale schimbărilor climatice este încălzirea globală: creșterea temperaturii medie a planetei. Dar efectele acestor schimbări climatice sunt mult mai diverse și nu se rezumă doar la creșterea temperaturii.

Cu ninsori în luna martie, ai putea fi tentat să crezi că România n-are treabă cu aceste schimbări, dar lucrurile nu deloc stau așa. Clima nu este vreme. Clima este o medie (de obicei pe minimum 30 de ani) a condițiilor meteorologice. Poți să ai zile friguroase în martie sau zile călduroase în noiembrie, asta nu spune prea mare lucru despre climă. Dacă vrei să vezi cum e situația cu clima, trebuie să te uiți la perioade lungi de timp și la zone întinse geografic. Și când te uiți la scara asta, devine clar că planeta chiar se încălzește.

Trebuie spus că poate exista un an mai rece (sau chiar câțiva ani mai reci). Însă analizarea trendului temperaturilor globale, felul cum evoluează ele pe termen lung, arată că situația e clară: planeta se încălzește.

Din fericire, există o sumedenie de informație climatică de pe glob; nu chiar toată informația de care ar fi nevoie, dar e arhisuficient ca să fie clar ce se întâmplă la nivel global. 

La stațiile meteorologice, datele despre temperatură se monitorizează de mai bine de un secol. Apoi, există informații de pe vapoare, observatoare, baloane meteorologice și, mai nou, din satelit. Toate indică același lucru: temperaturile cresc – nu peste tot în mod egal (unele locuri se încălzesc mai tare, altele mai puțin), dar, în medie, cresc. Mai sunt și informații indirecte (spre exemplu, la grădinile botanice se monitorizează când înfloresc plantele), iar aceste date indică același lucru.

O analiză a temperaturilor medii din toate orașele europene arată că, practic, toate se încălzesc.

De unde știm că e vina oamenilor?

Clima nu este stabilă în timp. De fapt, de-a lungul istoriei geologice de peste 4,5 miliarde de ani a Pământului, clima s-a schimbat de nenumărate ori. Au fost perioade când Pământul era acoperit în mare parte de gheață (spre exemplu, acum 700 de milioane de ani), au fost perioade când și calotele glaciare de la poli s-au topit și erau crocodili în Antarctica.

Dar această încălzire este diferită.

În primul rând, se întâmplă foarte repede. Practic, clima a început să se încălzească în ultimul secol, iar din punct de vedere geologic, un secol este nimic. Schimbările naturale au loc în timp mult mai îndelungat, iar atunci când sunt bruște (spre exemplu, în cazul unei erupții masive a unui vulcan), cauza poate fi detectată. 

Și în cazul de față, motivul acestor schimbări climatice poate fi stabilit. Și nu este unul natural. Cauza principală este activitatea umană, mai precis, arderea de combustibili fosili (petrol, cărbune, gaz natural) care produc gaze cu efect de seră. 

Efectul de seră este binecunoscut de cercetători de mai bine de un secol, iar fără el, viața pe Pământ nu ar putea exista. Dar dacă efectul devine prea puternic, poate avea consecințe devastatoare.

Un pic de zoom-out ajută. Pământul e o planetă care se învârte în jurul Soarelui. Dacă Pământul ar fi teleportat prin magie departe de Soare (și de orice stea), ar îngheța foarte repede. Deși planeta generează căldură în interior, nu este suficient pentru a avea o temperatură care să susțină viața. Este nevoie de căldura de la Soare pentru a fi menținută o temperatură în care viața să poată exista. Pe lângă Soare, este însă nevoie și de o atmosferă cu anumite elemente chimice care pot absorbi căldura – așa-numitele gaze de seră.

Fără o atmosferă cu gaze de seră, o mare parte din radiația solară ar fi trimisă înapoi în spațiu. Dar anumite gaze (precum dioxidul de carbon sau metanul) pot reține căldura în atmosferă perioade îndelungate. 

Până aici, totul e bine. Atmosfera Pământului are ce îi trebuie pentru a susține viața și iată-te, bine mersi, stând pe internet și citind articole. Însă povestea încălzirii globale cauzate de om abia aici începe.

De fapt, începe la sfârșitul secolului al XVIII-lea și în primele decenii ale secolului al XIX-lea, odată cu Revoluția Industrială. În această perioadă începe industrializarea rapidă în Europa, iar apoi, și în restul lumii. Revoluția Industrială a fost o perioadă de progres tehnologic care a dus la crearea lumii contemporane, în care mașinăriile fac de multe ori munca în locul oamenilor. Dar acest progres a avut un cost: emisiile de gaze de seră provenite din combustibili fosili.

Inițial, toată industria s-a bazat pe cărbune. Apoi, pe măsură ce lucrurile au progresat, a început folosirea petrolului și a gazului natural. Arderea tuturor acestor combustibili produc gaze de seră, care rămân și se acumulează în atmosferă.

Nivelul de dioxid de carbon, spre exemplu, a crescut enorm în ultimul secol, din cauza arderii de combustibili fosili. Geologii care studiază nivelul de dioxid de carbon din trecut au semnalat faptul că nivelul actual de dioxid de carbon e cel mai ridicat din ultimii 800.000 de ani. Această creștere a dioxidului de carbon este cauza schimbărilor climatice din prezent.

De ce ar trebui să-ți pese de schimbările climatice?

Până acum, am discutat doar despre schimbările climatice, dar n-am explicat clar de ce e un lucru rău. O încălzire de 2-3 grade poate părea chiar plăcută, cu mai puțin frig iarna.

Din păcate, încălzirea climatică nu funcționează deloc așa. Planeta s-a încălzit cu aproximativ un grad Celsius de la începutul revoluției industriale, dar asta nu înseamnă că peste tot e cu un grad mai cald. Unele zone s-au încălzit deja cu mai bine de două grade, în vreme ce altele nu au resimțiti vreo schimbare majoră. Apoi, încălzirea nu este uniformă: o încălzire de un grad nu înseamnă că fiecare zi este mai călduroasă cu un grad. În realitate, acest proces crește riscul de evenimente meteorologice extreme, atât caniculare, cât și reci, prin dislocarea maselor de aer reci de la poli. 

Iar efectele schimbărilor climatice nu se rezumă la temperatură. Un efect imediat este topirea calotelor polare (care duce la ridicarea nivelului mării), dar și a ghețarilor care oferă apă potabilă pentru mai bine de două miliarde de oameni. Inundațiile devin mai comune, la fel și secetele și incendiile de pădure. În general, schimbările climatice au tendința de a accentua evenimentele extreme. De asemenea, efecte mai subtile (precum eroziunea solului sau extinderea habitatelor unor paraziți) pot face mult rău pe termen lung.

Efectele asupra mediului sunt, de asemenea, devastatoare. Schimbarea se petrece prea repede pentru ca animalele și plantele să se adapteze și, deja, mai multe ecosisteme încep să colapseze. Un efect de domino se propagă pe întreaga planetă.

Spre deosebire de alte probleme de mediu, schimbările de climă nu pot fi oprite repede. Chiar dacă, printr-o minune, am fi oprite toate emisiile de gaze de seră peste noapte, planeta va continua să se încălzească o perioadă, din inerție – iar cu cât renunțarea la combustibilii fosili e amânată, cu atât consecințele vor fi mai grave.

Motivul acestei inerții este durata de viață a gazelor de seră în atmosferă. Metanul este de 80 de ori mai potent în a stoca temperatura decât dioxidul de carbon, dar rezistă în atmosferă doar 12 ani – pe când dioxidul de carbon poate rezista 300-1.000 de ani. Deci metanul este important pentru schimbările pe termen scurt, dar pentru a adresa problema pe termen lung, trebuie să fie reduse neapărat emisiile de dioxid de carbon cât mai repede. 

De notat că, deși unii cercetători studiază metode de a extrage dioxidul de carbon din atmosferă, aceste metode nu vor opri încălzirea globală.

Și atunci, ce se poate face?

Deși mai e timp pentru a ține schimbările climatice  sub control, fereastra se închide repede. 

Liderii planetei au convenit, în cadrul Acordului de la Paris, să facă tot ce le stă în putință pentru a limita încălzirea globală la două grade Celsius față de perioada preindustrială – cu obiectivul-bonus de 1,5 grade. Nu este primul acord de acest tip, dar este primul pe care l-au semnat, practic, toate țările de pe glob. Însă acordul este touși unul voluntar, iar țările se pot retrage din el oricând, așa cum s-a întâmplat în timpul președinției lui Donald Trump. Ulterior, succesorul Joe Biden a reintrat în acord, dar încrederea în pact a fost zguduită puternic. 

Mai mult, țările care au semnat acordul nu prea s-au ținut de treabă așa cum au promis, iar emisiile continuă să crească pe o traiectorie care duce spre o încălzire 3 grade Celsius sau chiar mai mult. Totuși, e cel mai bun acord de până acum. Tratatul definește acțiuni diferite pentru fiecare țară, în funcție de particularitățile sale. Spre exemplu, pentru țări precum Brazilia sau Indonezia, accentul cade pe păstrarea zonelor împădurite, în vreme ce pentru Polonia sau Germania, prioritatea e renunțarea la cărbune și prioritizarea surselor regenerabile de energie.

E important de amintit că încălzirea globală nu poate fi oprită brusc, cu o apăsare pe un buton, e un proces care va dura timp și care nu poate fi controlat în totalitate. 

Schimbările climatice  ridică o provocare imensă, care nu poate fi rezolvată cu adevărat decât dacă întreaga omenire se unește, cu acțiune la toate nivelurile societății. Dar sunt și lucruri pe care le poți face tu.

Primul lucru pe care îl poți face este să fii informat. De mai multe decenii are loc o campanie masivă de dezinformare, care încearcă să păcălească societatea, fie că încălzirea globală nu are loc, fie că are loc, dar nu din cauza oamenilor, fie că oricum nu se poate face nimic – toate aceste afirmații sunt false, desigur. E important să recunoști această dezinformare atunci când apare. Apoi, există mai multe schimbări pe care le poți face în viața de zi cu zi, pentru a îți reduce amprenta individuală de emisii.

Clasicul mers pe jos sau cu bicicleta sau transportul în comun ajută, dar există și alte lucruri pe care le poți face, cu un impact mai mare. Spre exemplu, reducerea sau eliminarea de zboruri cu avionul (în special zboruri lungi) cântărește mult mai mult. Reducerea consumului de carne (în special carne roșie) e de asemenea o măsură pro-climat pe care o poți lua. Agricultura e unul dintre cei mai mari contribuitori la schimbările de climă, iar producția unei porții de carne roșie produce dioxid de carbon cam cât 3-4 litri de benzină.

Până la urmă însă, încălzirea globală nu poate fi rezolvată în regim civic, și atunci unul dintre cele mai importante lucruri pe care le poți face, pe lângă schimbările din viața personală, este susținerea unor companii și politicieni care iau măsuri reale împotriva încălzirii globale – aceste inițiative beneficiază, în general, de mai puțină atenție în România, dar e loc de progres.

Fie că îți place, fie că nu, încălzirea globală are loc chiar acum, în timp ce citești aceste rânduri. Nu se vede mereu clar, dar efectele sunt acolo, și nu sunt ușor de oprit. Mai există încă o fereastră în care putem lua măsuri, dar fereastra se închide repede.

sursa: mindcraftstories, foto