Care sunt principalele lacune ale sistemului de urmărire a trasabilității lemnului

Pentru a controla mai bine fenomenul recoltărilor ilegale, WWF România propune autorităților o metodologie care se bazează pe analiza comparativă între informațiile culese din teren, printr-o rețea de camere video amplasate la ieșirea din pădure, și datele înregistrate în mod oficial în sistemul  de urmărire a trasabilității lemnului (SUMAL). Rezultatele astfel obținute ar permite înțelegerea factorilor de risc și evoluția modului de operare prin care este introdus în piață lemnul recoltat ilegal.

Potrivit reprezentanților organizației de mediu, cunoașterea acestor elemente este esențială pentru a putea adapta permanent cadrul legislativ și a prioritiza în consecință controalele, pe criterii obiective și transparente. În acest mod ar putea fi reduse și sursele de „bruiaj” care afectează planificarea controalelor, cum ar fi intervenția factorului politic, conflictele de interese, multiplele sarcini administrative inutile care blochează efectuarea controalelor sau avalanșa de sesizări nefondate/fabricate, care adesea dirijează controlul spre zone nerelevante.

Transporturile ilegale se petrec după niște tipare predictibile atunci când este cunoscut modul de operare și factorii de risc

„Având in vedere ca resursele de control sunt limitate, nu se poate institui un sistem eficient de combatere a recoltărilor ilegale de lemn fără o planificare adecvată a controalelor, urmând o abordare de riscuri”, a declarat Radu Vlad, manager programe forestiere la WWF România

Acest instrument de monitorizare poate cuantifica, pe baze științifice, nivelul recoltărilor ilegale de lemn din România, oferind astfel cel mai bun indicator pentru evaluarea performanței/eficienței sistemului de combatere a exploatărilor ilegale. Controversele actuale despre recoltarea ilegală a lemnului s-ar transforma în indicatori de rezultat clari, esențiali pentru dezvoltarea politicilor forestiere naționale.

Momentul este oportun deoarece acum se elaborează Strategia Națională pentru Păduri 2030. În plus, Guvernul trebuie să închidă cazul de infringement deschis de Comisia Europeană împotriva României, care are la bază inclusiv lipsa unui control eficient al operatorilor ce transportă lemnul din pădure până la primul punct de descărcare.

Soluții practice propuse

Publicăm rezultatele monitorizărilor realizate în teren pentru al doilea an consecutiv pentru a ilustra potențialul acestui instrument. Statisticile publicate in raport nu au relevanță statistică pentru a reflecta imaginea tăierilor ilegale la nivel național, dar observațiile surprind principalele lacune ale sistemului de urmărire a trasabilității lemnului (SUMAL), alături de soluțiile practice propuse:

• Simpla instituire a SUMAL nu este suficientă. Transporturile ilegale pot fi prevenite doar prin controale în teren, la ieșirea din pădure, dublate de sancțiuni proporționale, menite să descurajeze fenomenul.
• Transporturile ilegale continuă să fie o problemă semnificativă, mai ales în zona aprovizionării cu lemn de foc. Se constată însă și diferențe semnificative în ceea ce privește frecvența și nivelul neconformităților de la un punct de monitorizare la altul. Rezultă astfel necesitatea ca planurile tematice de control să țină cont cu prioritate de zonele în care riscul exploatărilor ilegale este mai mare.
• Este dovedit potențialul sistemului de urmărire a trasabilității lemnului în combaterea eficientă a recoltărilor ilegale de lemn din România, motiv pentru care SUMAL trebuie menținut. Cu toate acestea, rezultatele monitorizărilor, coroborate cu alte studii de caz privind raportările înregistrate în SUMAL, nu ne permit să apreciem că SUMAL 2.0 a făcut cu adevărat diferența, motiv pentru care trebuie în continuare să fie îmbunătățit.
• Sunt confirmate breșele din SUMAL prin care se poate fabrica proveniența legală a lemnului, care zădărnicesc eficiența controalele realizate în depozite sau în unitățile de procesare a lemnului.
• Supraîncărcarea, adică fraudarea declarațiilor privind volumul de lemn transportat, se reconfirmă a fi cel mai frecvent mod de operare. În acest sens trebuie dezvoltate soluții tehnice moderne care să permită verificarea automatizată a volumelor de lemn declarate.
• “Modul de operare” evoluează în funcție de vulnerabilitățile SUMAL, dar și în funcție de nivelul sancțiunilor instituite.
• Transporturile ilegale au loc preponderent în afara programului de lucru obișnuit al autorităților, în special până la lăsatul serii. De aceea este evidentă necesitatea ca autoritățile să facă controale țintite, susținute printr-un program dinamic si flexibil.
• Amprenta digitală a transporturilor de lemn – sigiliul electronic al transporturilor – este o soluție promovată de WWF pentru a combate inclusiv fraudarea înregistrărilor sub raportul cantităților declarate, transporturile multiple ce utilizează aceleași documente sau “intrările fictive”.

WWF propune, prin umare, înființarea unui departament specializat în cadrul Gărzii Naționale Forestiere care să dezvolte acest instrument de monitorizare printr-un proces participativ, în colaborare cu Inventarul Forestier Național (IFN), mediul academic și societatea civilă. Acest departament ar analiza în mod transparent zonele critice privind trasabilitatea lemnului și eficiența sistemului național de combatere a exploatarilor ilegale. Rezultatele monitorizărilor astfel obținute ar justifica relevanța adaptării continue a cadrului legislativ pentru a susține eforturile de prevenire a recoltărilor ilegale de lemn.