Mediului înconjurător – Ce se poate face pentru un viitor mai bun?

Mediul înconjurător este văzut ca o mare locuință a tuturor oamenilor și, din acest motiv, trebuie păstrat cât mai curat pentru a duce o viață sănătoasă și pentru promisiunea unui loc mai bun generațiilor viitoare. Multă vreme planeta a fost considerată mult prea mare încât omul prin acțiunile lui să îi aducă daune, dar realitatea a arătat că echilibrul natural este foarte fragil și că fără eforturi susținute nu se va putea asigura un mediul propice unei vieți sănătoase în viitor.

În articolul de mai jos, vei afla cum a apărut necesitatea protejării planetei, care au fost momentele importante, în care s-a luat decizii esențiale în această privință, și care este legislația actuală în acest domeniu. De asemenea, vei afla ce măsuri pot fi luate de către oricine, atât acasă, cât și la locul de muncă, ca natura să aibă șanse de regenerare și ca toți să poată să trăiască sănătos, în armonie cu ea.

1. Scurt istoric al protecției mediului înconjurător
Din cele mai vechi timpuri, omul a modificat natura înconjurătoare, intenționat sau nu, pentru a duce o viață mult mai simplă și mai confortabilă. Multă vreme, numărul redus al locuitorilor planetei a făcut ca aceste schimbări să poată să fie suportate de planetă. Problemele au început să apară odată cu creșterea populației și cu dezvoltarea orașelor, unde marile aglomerări de oameni au dus la diferite probleme de sănătate publică, cu efecte importante asupra vieții umane, ducând chiar la micșorarea duratei medii de viață a orășenilor.

În secolul al XIX-lea au apărut primele idei cu privire la efectele vieții umane asupra naturii, încercându-se rezolvarea acestora prin îndepărtarea substanțelor cu potențial periculos în afara orașelor, prin deversarea lor în râuri sau fluvii. Această soluție nu a avut rezultatele așteptate, deoarece populația a continuat să crească, mai ales în secolul XX, când a avut loc o creștere demografică explozivă. Miliardele de oameni care locuiau pe planetă au început să consume tot mai mult, în special arderea combustibililor fosili (cărbune, petrol) ducând la efecte grave.

Astfel, doar în secolul acesta, resursele naturale din subsol au fost extrase într-un ritm extraordinar, creșterea fiind de 34 de ori față de perioada anterioară. Toate aceste substanțe chimice au ajuns în cea mai mare parte în natură, în apă, sol și aer, ceea ce a creat o problemă majoră cu privire la sănătate, fiind pus în pericol chiar viitorul speciei umane. Din fericire, în a doua jumătate a secolului XX a apărut și s-a dezvoltat o mișcare de protejare a mediului, din ce în ce mai puternică și cu efecte vizibile asupra sănătății mediului înconjurător.

1.1. Importanța protejării mediului înconjurător
Pământul este deocamdată singura casă a speciei umane și datoria fiecărui om este de a o proteja prin orice mijloace posibile, păstrând-o într-o stare cât mai apropiată de cea de dinaintea dezvoltării civilizației. Oamenii au nevoie de condiții de mediu favorabile unei vieți sănătoase și îndelungate, lipsită de probleme și boli.

Studiile au arătat clar că această bunăstare nu poate fi atinsă în condițiile în care solul, apa și aerul din jur sunt poluate cu substanțe chimice periculoase, deversate în urma activităților umane din domeniul industrial sau agricol. Statisticile arată clar legătura dintre natura curată și viața umană. Invers, acolo unde mediul a fost abuzat s-a observat clar înmulțirea problemelor de sănătate a tuturor persoanelor care locuiesc în respectivele zone.

Odată cu conștientizarea acestor probleme au început să se facă eforturi pentru îndepărtarea substanțelor poluante și pentru împiedicarea deversării altora noi în natură. Prin aceste eforturi natura a primit o șansă să se regenereze, multele exemple de succes arătând că este posibil, cu puțin efort și mai ales cu modificarea mentalității umane cu privire la consum, ca viața oamenilor din viitorul apropiat să fie dusă în condiții cât mai bune.

1.2. Momente esențiale în protecția mediului înconjurător
Primul moment în care oamenii au conștientizat cât rău pot face mediului înconjurător a fost reprezentat de folosirea în exces a unui insecticid considerat minune, DDT-ul, utilizat timp de câțiva ani în toată lumea ca un fel de panaceu universal. În timp s-a observat că această substanță se acumulează în plante și animale, ajungând astfel în dieta umană și ducând la grave probleme de sănătate și chiar la moarte.

În 1968, italianul Aurelio Peccei a fost primul care a atras atenția asupra efectelor distructive ale insecticidului, înființând în această privință o primă organizație de protejare a mediului, numit Clubul Roman. Eforturile organizației s-au concretizat în cele din urmă prin interzicerea insecticidului, nu înainte însă ca acesta să ajungă în natură în cantități impresionante, inclusiv în prezent putând fi identificate urme ale acestuia, chiar și după aproape 20 de ani de la interzicerea lui.

În anul următor a fost organizată prima conferință la nivel internațional cu privire la problematica ocrotirii naturii. Astfel, la Paris a avut loc Conferința Biosfera sub patronajul Națiunilor Unite, în cadrul căreia s-a ajuns la concluzia că este necesară o acțiune imediată și că trebuie găsite soluții la rezolvarea problemelor apărute în urma activității umane.

Eforturile în această privință s-au concretizat în 1972 prin exprimarea în cadrul Conferinței de la Stockholm a celor 26 de principii de bază cu privire la protejarea mediului înconjurător. În practică, însă, măsurile nu au avut o aplicare generală, deoarece presupuneau modificări importante în economie, ce ar fi trebuit să ducă la cheltuieli pe care multe dintre țări nu erau dispuse să le facă.

Agravarea problemei a dus în cele din urmă la un efort general al majorității statelor lumii, care s-au întâlnit în 1992 la Rio, unde discuțiile s-au axat pe protejarea naturii, a biodiversității și a purității atmosferei. În 1997, pe agenda problemei mediului s-au adăugat schimbările climatice provocate de emiterea în atmosferă a unor cantități impresionante de dioxid de carbon. În acest sens, Conferința de la Kyoto a stabilit condițiile în care încălzirea climatică poate fi limitată prin scăderea emisiei gazelor cu efect de seră.

2. Legislația actuală cu privire la protejarea mediului înconjurător
În secolul XX majoritatea statelor lumii au realizat că modul în care planeta este abuzată nu mai poate continua și că sunt necesare unele măsuri imediate ca degradarea naturii să înceteze și să i se permită regenerarea în timp. Astfel, au rezultat legislații în această privință, atât la nivel național, cât și la nivel internațional.

2.1. Legislația la nivel european privitoare la ocrotirea mediului înconjurător
Uniunea Europeană este una dintre zonele în care grija față de mediul înconjurător este la cele mai înalte standarde. Legislația actuală include reguli stricte cu privire la evitarea poluării solului, aerului și apelor, definindu-se chiar și măsuri ce vor fi luate în următorii 30 de ani pentru asigurarea unor standarde de viață superioare. Scopurile legislației Uniunii Europene în această privință se îndreaptă în 3 direcții principale:

Protejarea, conservarea și ameliorarea naturii;
Măsuri luate pentru ca cetățenii Uniunii Europene să nu sufere din punctul de vedere al sănătății și bunăstării din pricina problemelor de mediu;
Dezvoltarea unei economii care să utilizeze cât mai eficient resursele naturale.
Legislația europeană se axează pe domenii de activitate diverse, precizările fiind foarte clare: agricultură, aer, schimbări climatice, terenuri și soluri, mediu marin și costier, energie, orașe, zgomot, deșeuri, transporturi, cercetare și inovare. Țelul Uniunii Europene pentru anul 2050 este aplicarea unei legislații care să ducă la realizarea unei economii neutre din punct de vedere al impactului asupra climei și mediului înconjurător.

2.2. Legislația românească privitoare la ocrotirea mediului înconjurător
România este membră a Uniunii Europene, cu drepturi depline, dar și cu obligații asemenea. Legislația mediului este una dintre cele mai complexe, fiind formată din multitudinea de acte normative emise de diferitele organisme cu rol în acest sens: hotărâri de Guvern, legi, regulamente ale Uniunii Europene.

Printre cele mai importante dintre acestea se numără legea 107 din 1996 cu privire la ape, legea 238 din 2004 a petrolului, codul silvic din 2008, legea 211 din 2011 cu privire la deșeuri, ordonanța de urgență a Guvernului 195 din 2005 cu privire la protecția mediului, hotărârea de Guvern 321 din 2005 cu privire la poluarea fonică, hotărârea de Guvern 1037 din 2010 cu privire la deșeurile electrice și electronice. Acestora li se adaugă deciziile luate la nivel european, pe care autoritățile din România sunt obligate să le aplice întocmai.

3. Măsuri de protejare a mediului înconjurător
Este adevărat că statele, în general, au atribuțiile esențiale în protejarea mediului înconjurător, dar fiecare om ar putea face mici eforturi în această privință, eforturi amplificate de numărul mare de acțiuni individuale. Dacă orice persoană ar respecta pe cât posibil regulile și principiile generale în această privință, efectele ar fi vizibile imediat, iar întoarcerea la o natură curată va fi posibilă într-o perioadă relativ scurtă de timp.

3.1. Protejarea mediului înconjurător și măsuri ușor de pus în practică acasă
Oamenii trebuie să știe că în mâinile lor se află viitorul planetei și că prin ceea ce fac ei astăzi vor influența în mod decisiv viața copiilor și a nepoților. Acțiunile în această privință nu sunt dificile, nu necesită investiții uriașe, ba chiar, de multe ori, duc la realizarea unor economii substanțiale:

• Colectarea separată a deșeurilor reprezintă cea mai ușoară metodă de pus în practică de către oricine. Prin selectarea deșeurilor menajere de cele care pot fi reciclate și reutilizate se protejează natura, se reduce cantitatea de substanțe cu efect poluat ce ajunge în natură și se fac economii mari de energie pentru manufacturarea altor produse. Colectarea separată a deșeurilor reprezintă, așadar, nu doar o obligație legală, ci și una morală față de natură;
• Energia electrică este produsă încă, în mare parte, prin arderea combustibililor fosili și orice economie în acest sens înseamnă mai puțin CO2 eliminat în atmosferă. Închiderea aparatelor electrice atunci când nu sunt utilizate, limitarea folosirii aerului condiționat și a încălzitoarelor electrice, înlocuirea consumatorilor de curent electric cu unii economici vor duce la protejarea planetei, dar, în același timp, și la reducerea facturilor la curent electric;
• Utilizarea energiei alternative, cum ar fi panourile fotovoltaice, panourile solare pentru încălzirea apei sau instalațiile eoliene, va duce la limitarea consumului de curent electric din rețeaua națională și implicit la scăderea cantității de combustibili folosili arși în termocentrale. Investițiile în această privință se amortizează în câțiva ani prin reducerea facturii la curent electric;
• Înlocuirea obiectelor din plastic de unică folosință cu altele cu utilizare îndelungată sau cu unele făcute din materiale biodegradabile este o metodă extrem de bună de a limita cantitatea de plastic ce ajunge la gropile de gunoi;
• Conservarea biodiversității poate fi făcută de oricine prin limitarea acțiunilor distructive asupra naturii, prin folosirea unor produse biodegradabile, prin achiziționarea unor obiecte produse prin respectarea legilor cu privire la mediul înconjurător și prin participarea la acțiuni de ecologizare a diferitelor zone naturale.

3.2. Protejarea mediului înconjurător la locul de muncă
Acțiuni în această direcție pot fi întreprinse și la serviciu. Indiferent că este vorba despre birouri, unități comerciale sau de producție, oamenii implicați într-un astfel de domeniu pot face mici eforturi care se vor transforma în mari efecte asupra sănătății planetei:

• Limitarea consumului de energie electrică este cea mai bună soluție în această privință. Există metode diverse, cum ar fi înlocuirea becurilor cu incandescență cu cele economice, de tip LED, închiderea computerelor și a altor dispozitive pe timpul nopții, când nu sunt folosite, oprirea aerului condiționat sau a încălzirii atunci când spațiile sunt goale. Multe firme încep să folosească energiile regenerative pentru a pune în funcționare diverse echipamente electrice și electronice, ceea ce ar duce la beneficii duble, atât economice, cât și ecologice;
• Hârtia reprezintă unul dintre cele mai utilizate produse în munca de birou și, deși poate fi reciclată, acest lucru presupune cheltuieli suplimentare de energie. Din această cauză, ar trebui luate măsuri cu privire la economisirea ei prin mutarea documentelor neesențiale în mediul electronic sau prin tipărirea pe ambele fețe ale colii de hârtie, dacă prezența fizică a unui document este necesară;
• Activitățile industriale sunt, de regulă, poluante, existând soluții precum montarea unor filtre suplimentare sau construirea unor instalații de epurare mai eficiente. Chiar dacă investițiile în plus par inutile, efectele pozitive asupra mediului înconjurător merită fiecare ban investit.

sursa: stratos  foto: pexels