România și alte țări din Europa își sacrifică pădurile seculare pentru energie. Cum susține UE această practică

Pe măsură ce criza energetică ia amploare, după ce Rusia a redus livrările de gaz ca răspuns la sancțiunile dictate de Occident, tot mai multe păduri seculare din Europa sunt tăiate. Publicația The New York Times a realizat un material despre defrișările România, dar și din mai multe state ale Uniunii Europene.

Păduri întregi tăiate în Europa

Când Uniunea Europeană a început să subvenționeze arderea lemnului, în urmă cu peste un deceniu, a fost văzut ca un impuls rapid pentru combustibilul regenerabil și un stimulent pentru pentru a reduce folosirea cărbunelui și a gazului.

Aceste subvenții au dat naștere unei piețe în plină expansiune, până la punctul în care lemnul este acum cea mai mare sursă de energie regenerabilă din Europa, cu mult înaintea energiei eoliene și solare. Dar astăzi, pe măsură ce cererea crește pe fondul crizei energetice din Rusia, copacii întregi sunt tăiați pentru energie.

În întreaga Europă Centrală, companiile taie păduri și măcina copaci vechi de secole în numele energiei regenerabile. Peleții sunt expediați în Europa de Vest, ajutând țările să-și atingă angajamentele de energie regenerabilă. Așchiile și peleții au fost comercializate ca o modalitate de a transforma deșeurile de rumeguș în energie verde.

Parlamentul European, proiect pentru eliminare subvențiilor

Nimic din toate acestea nu este ilegal, de fapt, este încurajat de subvențiile pentru energia verde. Dar, în realitate, arderea lemnului poate fi mai periculoasă decât arderea cărbunelui, asta în timp ce națiunile europene iau în calcul energia din lemn pentru obiectivele lor de energie curată. Agenția de cercetare științifică a declarat anul trecut că arderea lemnului a eliberat mai mult dioxid de carbon decât ar fi emis dacă energia ar proveni din combustibili fosili.

Industria exploatării emnului s-a extins atât de mult, încât cercetătorii nu mai pot ține evidența defrișărilor. Cercetările oficiale nu au putut identifica sursa a 120 de milioane de tone metrice de lemn utilizate pe întreg continentul anul trecut – un decalaj mai mare decât dimensiunea întregii industrie a lemnului din Finlanda. Aceștia spun că cea mai mare parte din aceasta probabil a fost arsă pentru încălzire și electricitate.

Săptămâna viitoare, Parlamentul European urmează să voteze un proiect de lege care ar elimina majoritatea subvențiilor din industrie și ar interzice țărilor să ardă copaci întregi pentru a-și îndeplini obiectivele de energie curată. Doar energia din deșeurile lemnoase, cum ar fi rumegușul, ar fi calificată drept regenerabilă și, astfel, ar fi eligibilă pentru subvenții.

Însă mai multe guverne europene spun că nu este momentul să se amestece într-o industrie energetică importantă, în condițiile în care aprovizionarea cu gaz și petrol rusesc este în pericol. Documentele interne arată că țările central-europene și nordice, în special, fac eforturi pentru a păstra subvențiile pentru lemn.

Ce se întâmplă în România

Uniunea Europeană a cerut țărilor membre să îndeplinească obiective dure în materie de energie regenerabilă. Iar lemnul se califică drept energie regenerabilă, pe baza logicii conform căreia copacii cresc din nou.

Experții de la Agenția pentru Investigații de Mediu, în colaborare cu o rețea restrânsă de specialiști în conservarea pădurilor, au petrecut aproape un an în unele dintre cele mai vechi păduri de pe continent, din România, care reprezintă două treimi din pădurile virgine ale Uniunii Europene, Bulgaria, Slovacia și Polonia, și au atașat dispozitive de urmărire pe copaci.

În România, suprafețe mari de păduri protejate sunt tăiate, apoi buștenii sunt urcați în camioane și duși la o fabrică de peleți din județul Harghita. Țara noastră apare ca al doilea cel mai mare exportator de peleți din Europa, după Polonia, în 2021.

sursa: impact.ro, Beatrice Dumitru