Va fi concesionat Parcul Izvor? ”Spațiul verde a început deja să fie distrus, prin ultimul concert”

Este o idee bună transformarea Parcului Izvor într-un loc de distracție, așa cum își doresc organizatorii festivalurilor Untold și Neversea care au cerut concesionarea acestuia? Într-un oraș cu nici 10 metri de spațiu verde pe cap de locuitor, mult sub recomandările internaționale, Libertatea a vorbit despre spațiul verde și cum ar trebui el utilizat cu un arhitect peisagist, consilieri locali și organizatorii de evenimente.

Sunt peste 40 de grade miercuri, 27 iulie, la orele după-amiezii în București. Aerul este greu respirabil, iar vântul nici nu se simte. În Parcul Izvor, locurile de joacă sunt goale.

Un container galben, mare, a fost uitat între copaci, în timp ce doar puțin mai încolo zace un morman de frunze uscate și peturi. O umbrelă ruptă și-a găsit și ea loc acolo. Pe latura dinspre Parlament, copacii sunt prea mici, cu coroane aproape inexistente, ca să poată arunca un pic de umbră. Iarba este uscată, iar pământul, crăpat de arșița soarelui.

„Se mișcau geamurile în casă de la concertele care au fost aici”, spune un bărbat. Stă pe o bancă, la umbră. E înconjurat de porumbei. În dreapta sa e un coș de gunoi rupt, cu vopseaua scorojită. Nici nu vrea să audă de posibilitatea ca alte concerte să aibă loc în parcul în care îi place să se plimbe. Trei zile de petrecere i-au fost de-ajuns.

După festivalul Nostalgia, de la sfârșitul lui iunie, care s-a încheiat cu multă mizerie și o amendă de 26.000 de lei pentru zgomot și distrugerea spațiului verde, Parcul Izvor din București e din nou în centrul unor discuții.

„Oportunitatea privind locația provine din faptul că a fost identificat potențialul acestui parc care în prezent este subexploatat la posibilitățile pe care le-ar putea oferi”, se arată în scrisoarea adresată consilierilor de către cei aflați în spatele unora dintre cele mai mari festivaluri de muzică din Europa. „Proiectul nostru își propune să ofere bucureștenilor unul dintre cele mai frumoase parcuri din sud-estul Europei, care să devină o atracție pentru toate categoriile de vârstă”, mai spun organizatorii. Proiectul, care se află deocamdată doar la nivel de propunere adresată primăriei, va include concerte, spectacole de teatru, expoziții, târguri și zone de relaxare.

ONG-urile protestează

După apariția informației că Parcul Izvor ar putea fi concesionat, oamenii care locuiesc în zonă și mai mulți reprezentanți ai societății civile s-au revoltat. Având experiența de la festivalul Nostalgia, când peste jumătate din parc a fost închis timp de mai bine de trei săptămâni pentru refacerea spațiului verde, bucureștenii se tem că vor trece printr-o experiență asemănătoare.

Într-o scrisoare publică, peste 20 de grupuri civice și ONG-uri din București cer Primăriei Capitalei să protejeze parcurile de distrugerile cauzate de concerte și festivaluri. Ei fac apel la municipalitate să nu mai permită ca evenimentele organizate în parcuri să îngrădească accesul la spațiul verde public. „Considerăm profund greșită restrictionarea accesului cetățenilor sau condiționarea de plata unui bilet. Atât în Izvor (iunie 2022), cât și în Grădina Cișmigiu (iulie-septembrie 2020), suprafețe mari din parc au fost închise pentru perioade lungi. În Parcul Regele Mihai I (Herăstrău), porțiuni din parc sunt permanent închise sub pretextul organizării unor evenimente culturale la terase”, se arată în scrisoare.

„Parcul rămâne public, nu va fi cu circuit închis”

Edy Chereji, unul dintre organizatorii Untold și Neversea, spune că în niciun caz nu se pune problema ca parcul să fie vreodată închis. Singurele momente în care accesul va fi, într-adevăr, limitat pe bază de bilet pe o anumită suprafață din parc, vor fi pentru unele spectacole și expoziții.

„Noi nu facem acolo un festival, va fi o destinație de entertainment. Vrem să ajutăm la revitalizarea parcului. Venim cu un proiect care să ofere bucureștenilor o destinație permanentă, vrem să redăm un parc mult mai frumos decât este acum”, spune Chereji, pentru Libertatea.

Îi asigurăm pe bucureșteni că nu distrugem parcul, ci îl vom face mult mai frumos. Este un angajament pe care ni-l luăm. Să aibă încredere în noi, pentru că avem experiență în asta cu Untold și Neversea, festivaluri care au devenit o mândrie. Cu aceeași pregătire și experiență ne vom adresa și Bucureștiului
Citeşte întreaga ştire: Concesionarea Parcului Izvor, între „festivalizarea orașului” și „nu-l distrugem, îl facem mai frumos”

Edy Chereji, organizator Untold si Neversea

Chereji subliniază că proiectul nu este unul final, ci doar o propunere. „Așteptăm orice fel de feedback de la primărie și consilieri. Vrem să colaborăm cu comunitatea, ONG-urile, alți organizatori”, afirmă acesta.

Arhitect peisagist: „Parcurile din București nu sunt pregătite” De întreținerea Parcului Izvor pe timpul concesionării lui ar urma să se ocupe compania Wunderpark SRL, din Cluj-Napoca, ce are ca acționar o altă firmă a unuia dintre fondatorii Untold și Neversea, Bogdan Buta.

Întreținere înseamnă toaletarea copacilor, plantarea altora și înlocuirea permanentă a gazonului, pe măsură ce acesta se uzează sub picioarele participanților. „Parcurile din București nu sunt utilate să găzduiască astfel de evenimente”, spune, în schimb, Diana Culescu, arhitect peisagist. Ca un parc să fie pregătit din acest punct de vedere, ar trebui să aibă zone speciale pe care să poată călca o mulțime numeroasă. „Oricât am înlocui iarba, solul se tasează. Apa nu mai ajunge la sol, iar arborii vor muri”, explică specialista. În Londra, spre exemplu, parcurile regale găzduiesc de secole evenimente sportive și educaționale, concerte, festivaluri și manifestări publice. Mai ales Hyde Park este cunoscut pentru concerte cu sute de mii de oameni. Au cântat acolo Pink Floyd, The Rolling Stones, Queen, Amy Winehouse, Luciano Pavarotti și Kylie Minogue.

Reguli stricte: fără evenimente majore pe cel mult cinci zile  Evenimentele au loc sub un regulament și niște condiții bine stabilite de organizația neguvernamentală care are grijă de cele opt parcuri regale din Londra care totalizează peste 20 de kilometri pătrați.

În Hyde Park, de exemplu, vara, ONG-ul nu aprobă alte evenimente majore în afară de tradiționalul festival de muzică ce are loc anual doar pe o anumită porțiune de parc. Hyde Park atrage anual 17 milioane de vizitatori. În Grădinile Kensington, de asemenea, sunt permise cel mult două evenimente mari pe an care să ocupe, ca timp, cel mult cinci zile. Mai mult ar fi „nepotrivit pentru tradițiile și design-ul Grădinilor”. În alte trei parcuri regale sunt organizate doar evenimente restrânse pentru că acolo există un mai mare flux de oameni, fiind folosite ca spațiu de traversare. „Evenimentele majore provoacă un prea mare deranj”, se arată într-unul dintre regulamentele care vizează parcurile regale.

O „festivalizare” a orașelor

Un aspect pe care-l semnalează și Diana Culescu: „Să ne gândim de exemplu la Cluj. Mereu vorbim despre avantajele pe care le aduce Untold, financiar și pentru persoanele care își doresc să participe la astfel de evenimente, dar nimeni nu-și pune problema că oamenii de-acolo sunt disperați de zgomot”.

Arhitecta e de părere că o privatizare a spațiului public, așa cum se pune problema în cazul Parcului Izvor, nu a fost niciodată o idee bună. „E neplăcut – deși ar trebui să folosim un cuvânt mai dur – faptul că administrația publică ar putea lua în considerare așa ceva”.

Găzduirea unor evenimente mari, temporare, în spațiile publice animează orașele și le promovează. Un studiu din 2014 arată însă că o „festivalizare” ocazională a unui oraș, cu un eveniment cu acces limitat, poate acționa ca o justificare abuzivă pentru exploatarea spațiilor publice.

Studiul pleacă de la cazul Parcului Greenwich din Londra care a găzduit în 2012 concursurile olimpice și paralimpice ecvestre. Cercetătorii și-au pus întrebarea: care sunt cele mai adecvate moduri de a folosi un parc? Greenwich a fost închis mai bine de un an după ce caii au distrus complet terenul. Parcul a fost transformat într-o mlaștină, l-a descris publicația Telegraph la acea vreme.

Primăria se mai gândește

Primăria Capitalei nu a luat încă o decizie în ceea ce privește Parcul Izvor. De altfel, nici nu poate lua, responsabilitatea este în mâinile consilierilor generali. Pentru ca spațiul să fie concesionat către organizatorii Untold, consilierii trebuie să aprobe o hotărâre în acest sens, într-o ședință.

Primarul Nicușor Dan a transmis miercuri, într-un comunicat de presă, că decizia este „departe de a fi luată” și că „propunerea necesită o discuție”.

„Pe de o parte, vrem să protejăm spațiile verzi, pe de altă parte, în momentul de față, Parcul Izvor nu are o identitate foarte clară, nu este definit din punctul de vedere al amenajării peisagistice. Un proiect prost îi poate face mult rău, un proiect bun îl poate ridica”, a spus Nicușor Dan.

Ce spun consilierii generali

Deși primarul ia în calcul propunerea de transformare a Parcului Izvor, grupurile de partid din Consiliul General al Municipiului București (CGMB) dau de înțeles că nu este nimic de dezbătut. Consilierii au primit planul de proiect de mai bine de o săptămână, însă nu l-au citit încă.

„Nu suntem adepții concesionării pe termen lung al bunurilor publice, iar în cazul acesta, mai ales pentru că e parc, nu vom fi de acord sub nicio formă. Un astfel de proiect nu va trece niciodată de CGMB. Nu vrem să restricționăm accesul liber al oamenilor în Parcul Izvor”, spune, pentru Libertatea, Cătălin Deaconescu, consilier general PNL.

Ideea de a amenaja o zonă cu muzică, spectacole și food court-uri nu este o idee rea, crede el. Și este posibilă, dar într-un alt spațiu, în afara orașului. Deaconescu e de părere că profitul financiar pe care l-ar avea primăria de pe urma proiectului nu poate fi o justificare pentru restricționarea de orice fel a accesului într-un parc public și nici pentru disconfortul creat de zgomot pe o perioadă atât de lungă de timp.

PSD acuză un „grup de interese”

Și USR PLUS, unul dintre partidele care l-au susținut pe Nicușor Dan, respinge categoric posibilitatea reamenajării Parcului Izvor.

„Este exclusă susținerea din partea mea sau a colegilor consilieri generali din grupul USR PLUS București a concesionării vreunei suprafețe cât de mici de spațiu verde public”, a scris pe Facebook Horia Tomescu, liderul de grup și viceprimarul Capitalei.

La rândul lui, Aurelian Bădulescu, consilier PSD, acuză un „grup de interese în frunte cu Nicușor Dan”. El spune că primarul știe despre proiect de un an și „a pus la punct beneficiile care le revin” lui, USR și PNL.

„PSD rămâne lângă valorile cetățeanului, motiv pentru care nu va vota acest proiect niciodată dacă va ajunge pe ordinea de zi a CGMB. Destinația parcului este clară și nu i se poate schimba. Îi invităm pe cei de la Untold să achiziționeze teren în afara Bucureștiului ca să dezvolte o astfel de bază”, a declarat el pentru Libertatea.

Concesionarea parcului, un „faliment moral” al primăriei

Între timp, locuitorii din zona Izvor vor să-și apere parcul și s-au reunit într-un grup de inițiativă civică. Ei cer primăriei să refuze propunerea organizatorilor Untold și să găsească alte moduri prin care să suplimenteze veniturile Bucureștiului.

„Știm că își dorește suplimentarea veniturilor capitalei, dar asta nu se poate face prin negocierea parcurilor publice și, deci, implicit, prin negocierea sănătății cetățenilor”, spune Grupul, referindu-se la primarul Nicușor Dan. Despre el, localnicii afirmă că e „depășit de situație” în ceea ce privește protejarea spațiului verde din București.

Bucureștenii consideră revoltător că edilul, care „și-a clădit imaginea din activism pentru patrimoniu și mediu”, se gândește la concesionarea unui parc public. Și remarcă faptul că starea dezolantă a Parcului Izvor, care este folosită drept argument pentru solicitarea de concesionare, e tocmai vina primăriei, care-l are în administrare.

„Concesionarea unui parc public ar fi, în opinia noastră, falimentul moral al celei mai mari primării din România”, mai notează, într-o postare, pe Facebook, Grupul de Inițiativă Civică Parcul Izvor.

Mai puțin de 10 metri pătrați de spațiu verde de locuitor, sub ce ne impune UE

Dezbaterile pe utilizarea spațiilor verzi vine în contextul în care Capitala are mai puțin de 10 metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor, potrivit unui raport al Curții de Conturi din 2015. Suprafața de verdeață s-a înjumătățit comparativ cu 1990, atunci când a început să se construiască haotic, s-au făcut blocuri și mall-uri, iar spații din interiorul parcurilor au fost retrocedate.

Legislația, atât națională, cât și europeană, recomandă un minimum de 26 de metri pătrați de spațiu verde per locuitor. Ponderea recomandată de Organizația Mondială a Sănătății este chiar și mai mare, de 50 de metri pătrați.

Concesionarea Parcului Izvor ar putea distruge spațiul verde din inima Capitalei. O spune la RFI vicepreședinta filialei București a Asociației Peisagiștilor din România Diana Culescu, în contextul în care Primăria Generală a primit o cerere de concesionare din partea unei firme care organizează concerte.

Este o idee bună transformarea Parcului Izvor într-un loc de distracție, așa cum își doresc organizatorii festivalurilor Untold și Neversea care au cerut concesionarea acestuia? Într-un oraș cu nici 10 metri de spațiu verde pe cap de locuitor, mult sub recomandările internaționale, Libertatea a vorbit despre spațiul verde și cum ar trebui el utilizat cu un arhitect peisagist, consilieri locali și organizatorii de evenimente.
Citeşte întreaga ştire: Concesionarea Parcului Izvor, între „festivalizarea orașului” și „nu-l distrugem, îl facem mai frumos”

Peste 20 de grupuri civice și asociații neguvernamentale i-au cerut primarului Nicușor Dan să nu concesioneze Parcul Izvor  (detalii aici)

Diana Culescu spune că spațiul verde din Parcul Izvor a început deja să se degradeze: ”Spațiul acela verde a început deja să fie distrus, prin ultimul concert care s-a realizat acolo. Ce nu se înțelege e faptul că aceste spații verzi din București nu au fost gândite pentru a găzdui evenimente din acestea ce se fac pe stadioane, în general sau în parcări, în spații din acestea, platforme industriale și așa mai departe, în alte țări. Sunt foarte puține parcuri din Europa care au fost gândite de la bun început sau cărora li s-au adăugat aceste zone în care se pot desfășura concerte”.

Ea precizează că ”a aduce atâția oameni la un loc, într-un timp atât de scurt, cu atât de multe echipamente în primul rând duce la tasarea solului, tasare pe care nu o va adresa absolut nimeni. Acea tasare face să nu mai crească plante, putem să le înlocuim o dată pe săptămână, cum își doresc companiile private, n-are nici o legătură. Faptul că acel sol nu mai permite să se infiltreze apa și să treacă aerul face inadecvat pentru dezvoltarea plantelor, deci fără dezvoltarea plantelor, putem să zicem direct că l-am betonat, nu?”.

surse: RFI, LIBERTATEA